Premieră: 60 de cereri de pensionare ale judecătorilor, aprobate într-o singură ședință. Gabriela Baltag: „De câteva nopţi nu dorm”

Situație fără precedent în justiție: Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat joi cererile de pensionare a 60 de magistrați, pe fondul redeschiderii discuțiilor privind eliminarea pensiilor speciale și creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor, potrivit Hotnews.

Printre cei care au cerut pensionarea se află și judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Andrea Chiș

Printre cei care au cerut pensionarea se află șase magistrați de la instanța suremă și judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Andrea Chiș. „De câteva nopţi la rând mă gândesc, nu dorm, mă gândesc cum va fi această zi, pentru că nu este foarte uşor”, a spus Gabriela Baltag.

Pe ordinea de zi a ședinței de joi a Secției de judecători a CSM s-au aflat 68 de cereri de pensionare. Solicitările a trei dintre ei au fost amânate, iar alți cinci judecători au renunțat. Astfel, Secția a aprobat cererile de pensionare pentru 60 de judecători.

Printre aceștia se află doi membri ai CSM: Gabriela Baltag, una dintre cele mai vocale judecătoare din Consiliu, şi Andrea Chiş, una dintre judecătoarele din aripa reformistă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe listă sunt și şase judecători de la instanţa supremă: Mioara Iolanda Grecu, Mari Ilie, Mihaela Tăbârcă, Dinu Florentina, Beatrice Mariş, Claudia Canacheu, dar şi Vasile Baltag, soţul Gabrielei Baltag.
Andrea Chiș: „A fost o gură de aer că populația țării ne-a susținut în stradă în 2017-2018. Din păcate, a durat puțin”

Judecătoarea Andrea Chiș, care se va pensiona începând cu 7 ianuarie 2023, la finalizarea mandatului de membru al CSM, a spus, în ședința Consiliului că pentru magistrați protestele în stradă din 2017-2018 au fost o gură de oxigen, însă încrederea pe care oamenii o aveau în justiţie a fost ștearsă de subiectul pensiilor speciale – o „pastilă otrăvită”.

„Am iubit și iubesc profesia de judecător, sistemul judiciar, oamenii sistemului judiciar. (…)
Am auzit că sunt, că suntem prea tineri ca să plecăm.

Poate că așa este. Doar că această profesie nu se practică doar cu mintea conștientă. Purtăm în noi în mod indirect suferințele celor ce vin în fața noastră. Este specific și altor profesii, știu.

Ceea ce poate devine mai puțin suportabil după 25 de ani în această profesie, însă, este conflictul permanent în care trăim.

A fost o gură de aer faptul că populația țării ne-a susținut în stradă în anii 2017-2018. Din păcate, a durat puțin, pentru că în spațiul public s-a aruncat imediat pastila otrăvită a veniturilor și a pensiilor noastre, mai mari decât ale omului mediu, pentru că și munca pe care o desfășurăm este complexă și implică multă responsabilitate.

A fost de ajuns ca să nu ne mai simțim respectați, ca să simțim și mai acut conflictul, nu doar din sala de judecată, ci și la modul general, din societatea pe care o servim.

Ceea ce pentru mine și cel mai probabil și pentru colegii mei devine tot mai greu gestionabil este instabilitatea statutului, imprevizibilitatea adoptării unor acte normative ce țin de statutul nostru, pe fondul inflamării societății.

Acesta este motivul pentru care am decis momentul la care am depus cererea de eliberare din funcție”, a afirmat judecătoarea Chiș.

Ea a spus că voia să se pensioneze la finalul lunii noiembrie, dar a făcut-o acum pentru că nu a mai știut cum să își răspundă „la incertitudinile aruncate în spațiul public” și pentru că a vrut să tragă „un semnal de alarmă, alături de ceilalți colegi, pentru a readuce celelalte puteri la masa dialogului și la modelele noastre de bune practici, transparență și previzibilitate”.

„Momentul pensionării e unul festiv în viața fiecărui om, încununarea unui cariere, celebrarea ei. Judecătorii nu ar trebui privați de asta. Cred că merităm mai mult de atât”, a adăugat Andrea Chiș.

Gabriela Baltag: „De câteva nopţi la rând nu dorm, mă gândesc cum va fi această zi, pentru că nu este foarte uşor”

Gabriela Baltag a spus că nu poate să doarmă de câteva nopţi cu gândul la momentul pensionării:

„Nu vreau să fiu nostalgică, dar nu e un moment foarte uşor. De câteva nopţi la rând nu dorm, mă gândesc cum va fi această zi, pentru că nu este foarte uşor (…)

Eu nu vreau să mă justific. Zilele astea am auzit tot felul de lucruri, dar, mă rog, astea m-au afectat. Ştiţi foarte bine, dragii mei colegi, că eu am decis demult să plec din Consiliu.

Am depus cererea pe data de 10 octombrie, înainte de a veni toată nebunia aceasta, că am vrut să existe timp pentru soluţionarea ei, nu am vrut să soluţionăm de pe o zi pe alta. Am vrut ca noi să fim un model, că nu cerem un tratament diferenţiat (…).

Anii din Consiliu m-au măcinat mai mult decât m-a măcinat cariera de judecător. A fost mult mai greu să fiu în Consiliu decât să fiu judecător de scaun.

Mi-au lipsit foarte multe lucruri în anii ăştia. Dacă acum am nopţi nedormite din alte considerente legate de activitatea din Consiliu, înainte aveam probabil neliniştea legată de soluţii (…).

M-au întrebat şi pe mine foarte mulţi colegi ce să facă. Decizia nu este decât la fiecare dintre voi. Eu nu am sugerat nimănui nimic, nici măcar soţului meu, el este cel care a decis (să se pensioneze, n.r.). Fiecare hotărăşte aşa cum simte”.

Ce a declanșat valul de pensionări în magistratură

Noul val de pensionări în rândul magistraților a fost declanșat de redeschiderea discuțiilor privind desființarea pensiilor speciale și de creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.

Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an.

În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”.

Astfel, veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională.

Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara, în 25 octombrie, la TVR, că „există o încurcătură” în privinţa pensiilor speciale.