De-a lungul anilor, românii au traversat ieri cumplite. A nins atât de mult încât oamenii au fost nevoiţi să iasă înarmaţi cu lopeţi pentru a face cărări pentru a se putea deplasa.
În iarna anului 1966, chiar în noaptea de Revelion, a început să ningă puternic şi până dimineaţa străzile Bucureștiului au fost acoperite de un strat gros de zăpadă. Mașinile erau îngropate în zăpadă iar plugurile care încercau să curăţe străzile rămâneau împotmolite, scrie Adevărul.
Un alt an rămas în istorie este 1954. La începutul lunii februarie a anului respectiv, România a fost lovită de un viscol năpraznic. Preţ de câteva zile, vântul a bătut cu putere, a nins abundent, iar temperaturile au scăzut drastic, ajungând să depăşească -25 de grade Celsius.
Furia naturii din acel an a intrat în istorie drept „Marele Viscol”. Cel mai afectat oraş a fost Bucureştiul, unde nămeţii au depăşit chiar şi 5 metri înălţime, acoperind zeci de locuinţe.
România s-a transformat într-o mică Siberie în anul 1929. Atunci s-au semnalat la Sulina minus 25,6 grade Celsius în 1929, la Tulcea minus 25,4 grade Celsius în 1911, Călăraşi minus 24,7 grade Celsius în 1929, Cernavodă minus 24,6 grade Celsius în 1954, Hârşova minus 23,6 grade Celsius în 1954.
Revenind în anii 2000, una dintre cele mai grele ierni din ultimii 30 de ani a fost în municpiul şi judeţul Arad în luna ianuarie a anului 2003. Meteorologii spuneau, la acea vreme că ninsori similare au mai fost înregistrate în anul 1973.
În luna ianuarie a anului 2003 ninsoarea a căzut necontenit nu mai puţin de 36 de ore.
Și iarna anului 2012 le-a reamintit românilor de zăpezile de altădată. A fost una dintre cele mai grele ierni din ultima perioadă, iar autorităţile au lucrat la foc continuu pentru a deszăpezi drumurile şi a debloca accesul către localităţi.
Pe vremea când nu se dădeau Coduri de vreme rea, oamenii Deltei erau prizonierii Dunării îngheţate din iarnă până în primăvară. Anul 1880 rămâne memorabil. Atunci, Dunărea a rămas îngheţată până la sfârşitul lunii martie. Un alt an foarte greu pentru oamenii Bălţii a fost 1863, când fluviul a îngheţat în primele zile ale lui decembrie şi a rămas aşa până spre sfârşitul lui februarie.
Anul 1963 le-a adus locuitorilor din judeţul Neamţ o iarnă cumplită, cu zile geroase şi zăpadă din abundenţă. Din acel an datează istoria unei traversări a lacului Izvorul Muntelui de pe un mal pe altul, cu tractorul, suprafaţa lacului fiind îngheţată bocnă.
Dacă acum spunem că la -10 sau -15 grade este ger năprasnic, bunicii şi străbunicii noştri au trăit cele mai geroase ierne. La Braşov polul frigului a fost în 25 ianuarie 1942 când s-au înregistrat -38,5 grade Clesius, la staţia de la Bod. Atunci toate luna ianuarie temperaturile au fost glaciare, iar cea mai ridicată a fost de -20 grade Celsius. Aceeaşi temperatură s-a mai înregistrat şi în 11 februarie 1929, dar atunci gerul a ţinut mai puţin. Alte două recorduri de temperatură au mai mai fost în 14 ianuarie 1985 când la Braşov au fost – 32,3 grade Celsius şi în 25 ianuarie 2010 când la Braşov au fost -30,2 grade Celsius la Braşov.
Meteorologii români pomenesc în lucrările de specialitate despre intervalul 4-7 ianuarie 1966 şi despre localitatea ieşeană Cotnari, acolo unde vântul a fost înregistrat cu o viteză de 200 de kilometri la oră.
Administrația Națională de Meteorologie a emis marți, 30 decembrie 2014, o informare de ger pentru toată țara, valabilă în intervalul 30 decembrie 2014, ora 20 – 2 ianuarie 2015, ora 10.
Astfel, în intervalul menţionat, vremea va fi deosebit de rece, geroasă mai ales în cursul nopţilor şi al dimineţilor în toată ţara. Temperaturile minime vor coborî frecvent sub -15 grade, iar izolat chiar sub -25 grade, transmite ANM.
Maximele diurne vor fi preponderent negative şi se vor încadra, în general, între -10 şi 0 grade.
Totodată, reprezentanții ANM avertizează că în noaptea de marţi spre miercuri (30/31 decembrie) şi în cursul zilei de miercuri (31 decembrie) vântul va avea intensificări temporare în sudul
Moldovei, jumătatea estică a Munteniei şi Dobrogea, cu rafale de până la 40…50 km/h, spulberând zăpada deja depusă.