Povestea australianului Mark Haisma, vinificator de renume mondial, îndrăgostit de vinul care se face în Dealul Mare, unde se află Crama Dagon

În ciuda numeroaselor oportunități pe care le are în domeniul viticol, România nu este o țară care se află în fruntea listelor multor oenofili. Crama Dagon, situată în zona Dealul Mare, a fost răspunsul lui  Mihnea Vasilache la această problemă.

Potențialul reprezentat de Crama Dagon

El a dorit, pe de o parte, să arate occidentalilor cât de bun poate fi vinul care se face în România, iar pe de altă parte, să permită celor interesați să deguste din licoarea lui Bachus direct din butoi în urma vizitării Cramei Dagon, un vis pentru orice iubitor de vin.

Începând cu 2015, Dagon plantează soiuri de struguri locale și internaționale – autohtone: Fetească Albă, Fetească Neagră, Babeasca Neagră, internaționale: Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Syrah, Merlot. În plus, are în arendă diferite parcele de Fetească Neagră, veche de mai mult de 40 de ani.

View this post on Instagram

A post shared by Crama boutique (@dagon_wine)

O particularitate a cramei Dagon este aceea de a interveni cât mai puțin în tot ceea ce înseamnă intervențiile în vie: “De la început, ne-am angajat într-un proces de a fi cât mai minimaliști în intervenții în vie. În plus, am pus accent pe folosirea gunoiului de grajd ca îngrașământ sau pe stropirea cu substanțe naturale pentru protecție. Am plantat pomi fructiferi pentru a mări diversitatea naturală și continuăm să plătim tribut în struguri faunei locale”, a spus Mihnea Vasilache, proprietarul cramei.

Proiectul Dagon Clan a luat naștere în 2014, când Mihnea Vasilache l-a cunoscut pe australianul Mark Haisma, un producator de succes, pe care a reușit să îl atragă prin potentialul României în acest proiect.

În acest mod, Mihnea Vasilache  a reușit să transforme o zonă viticolă părăsită din Urlați în Domeniul Dagon si să lanseze linia de vinuri Dagon Clan.

Mark Haisma, un vinificator de renume care vinifica în zona Burgundia, Franța (un maestru al Pinot Noir, cum a fost descris de Jancis Robinson), după prima vizită în Dealul Mare, a fost convins de potențialul zonei și a strugurilor nativi de a oferi vinuri unice.

Australianul Mark Haisma, consultant în cadrul Dagon Clan

Mark Haisma a petrecut zece ani ca vinificator la renumitul Yarra Yering din Victoria, Australia, înainte de a se muta în inima Lumii Vechi, Burgundia, unde a devenit rapid unul dintre cei mai faimoși specialiști în vinuri. Vinurile sale sunt acum văzute ca un exemplu de vinificație elegantă și de precizie, exprimând pe deplin caracterul podgoriilor din care provin fructele.

În prezent, Mark Haisma este și consultant în cadrul Dagon Clan, ale căror vinuri sunt exportate în număr semnificativ în Marea Britanie. Acestea oferă încă un exemplu al simțului explorării lui Haisma, care prosperă în medii provocatoare și nefamiliare pentru a dezvălui ce este mai bun din istoria lor viticolă.

View this post on Instagram

A post shared by Crama boutique (@dagon_wine)

Mark Haisma a dezvăluit că este impresionat de principiile care stau la baza vinurilor Dagon Clan și care vizează o preocupare deosebită pentru modul tradițional în care este cultivată și îngrijită via:

“România continuă să mă intrige și să mă încânte. Băieții cu care lucrez sunt fantastici. Am sperat de mult timp că vom putea lucra pământul în mod foarte diferit de practicile moderne. Vom analiza cum să minimizăm și, în cele din urmă, să evităm utilizarea tuturor substanțelor chimice pe viile și terenurile noastre.

Aceasta este o oportunitate imensă și ne duce la o sută de mile de viticultura obișnuită. Pentru a accepta că vița de vie se îmbolnăvește din cauza modului în care le cultivăm, trebuie să schimbăm modul în care plănuim să avem grijă de ea. Căutăm să reechilibrăm întregul sistem pentru a permite viței de vie să fie mai puternică și mai capabilă să reziste bolilor pe care le vedem atât de frecvent în viticultura modernă”, spune australianul.

Acesta recunoaște că a lăsa la o parte interesul pentru producții comerciale poate deveni riscant, însă când vine vorba despre accentul pus pe gestionarea cât mai naturală a podgoriei, australianul vorbește despre crearea unor noi oportunități:

“Acest lucru este riscant, dar oportunitățile sunt masive. Dacă reușim, vom fi făcut ceva despre care nu știu că se face la scară comercială în altă parte. Este posibil să nu obținem volumele comerciale considerate normale, dar vom fi realizat ceva mult mai important și sperăm că vom avea rezultatele în sticlă în curând.

Cea mai mare schimbare va fi biodiversitatea, iar podgoria se pretează în mod natural la acest exercițiu. Terasele sunt în mod normal considerate o risipă de spațiu, dar pentru noi oferă potențialul pentru un banc uriaș de alte specii de plante și, la rândul său, un mediu în care pot trăi multe insecte și animale. De asemenea, am început să folosim cai putere pentru a ne cultiva vița și ne vom uita doar la cultivarea acolo unde este necesar pentru a păstra activitatea microbiană a solului. Practic, monocultura inhibă vița de vie să crească într-o stare mai naturală, făcând-o dependentă de aportul uman, ducând rapid la un ciclu de intervenție și protecție”.

View this post on Instagram

A post shared by Crama boutique (@dagon_wine)