Postul Crăciunului 2020. Ce nu ai voie să mănânci până în 25 decembrie

Publicat: 15 11. 2020, 08:00
FOTO: Hepta.ro

Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, și se va termina după 40 de zile, în data de 25 decembrie. În acestă perioadă, creștinii nu au voie să consume anumite alimente.

Postul Nașterii Mântuitorului

Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către toți oamenii este ținut cu strictețe de credincioșii în întreagă lume. Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne dăputință curățării trupești și sufletești.

Acesta închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar și postul patriarhilor din Vechiul Testament. La fel precum cei de atunci așteptau venirea Mântuitorului pe Pământ cu post și rugăciune, așa se cuvine catoți credincioșii să aștepte și să întâmpine prin ajunare Mielul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria.

Acest post ține 40 de zile, începând cu dată de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seară Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din searazilei de 14 noiembrie. În acest post credincioșii ar trebui să consume mâncăruri de post.

Ce nu ai voie să mănânci până în 25 decembrie

Sâmbătă, 14 noiembrie, a fost Lăsatul secului. Se spune că este mai întâi de toate un îndemn la reculegere, la reînnoirea vieţii prin lăsarea păcatelor şi a preocupărilor deşarte şi prin întoarcerea spre Dumnezeu. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Postul reprezintă timp de rugăciune, căinţă şi mărturisire a păcatelor de înfrânare, răbdare şi mai ales de iertare. Potrivit obiceiurilor religioase, în acest post, credincioşii nu consumă carne, brânză şi ouă, iar lunea, miercurea şi vinerea se prepară mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.

Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunţi și nici petreceri până după Anul Nou.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri, Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se face dezlegarea şi la peşte.

În ziua de Ajun se mănâncă abia searași doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făînă și poame deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este, de obicei, zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. În calendarul ortodox din acest an, este însă dezlegare la ulei şi vin.