Posibil colaps al curenților oceanici: Groenlanda pierde 30 de milioane de tone de gheață pe oră

Cantitatea totală de gheață care se topește în Groenlanda este cu 20% mai mare decât se credea și poate avea implicații în colapsul curenților oceanici nord-atlantici importanți la nivel global.

Suntem mai aproape de un colaps al curenților oceanici – circulația de răsturnare meridională a Atlanticului (Amoc)

Unii oameni de știință sunt îngrijorați de faptul că această sursă suplimentară de apă dulce care se revarsă în Atlanticul de Nord ar putea însemna că suntem mai aproape de un colaps al curenților oceanici – circulația de răsturnare meridională a Atlanticului (Amoc), cu consecințe grave pentru umanitate.

Pierderi majore de gheață din Groenlanda ca urmare a încălzirii globale au fost înregistrate de zeci de ani. Tehnicile folosite până în prezent, cum ar fi măsurarea înălțimii calotei de gheață sau a greutății acesteia prin intermediul datelor gravitaționale, sunt bune pentru a determina cantitatea de apă care ajunge în ocean și ridică nivelul oceanelor.

Cu toate acestea, ei nu pot explica topirea ghețarilor care se află deja în mare parte sub nivelul apei în fiordurile înguste din jurul insulei. În cadrul studiului, fotografiile din satelit au fost analizate de oamenii de știință pentru a determina poziția finală a numeroșilor ghețari din Groenlanda în fiecare lună, din 1985 până în 2022. Aceasta a arătat că ghețarii s-au topit pe o suprafață foarte mare și, în total, s-a dovedit că un trilion de tone de gheață s-au transformat în apă.

„Schimbările din jurul Groenlandei sunt extraordinare și se întâmplă peste tot – aproape fiecare ghețar s-a topit în ultimele decenii”, a spus Dr. Chad Greene, de la Laboratorul de propulsie cu reacție al NASA din SUA, care a condus cercetarea. „Este logic că, dacă se strânge apă dulce în nordul Oceanului Atlantic, atunci cu siguranță vei avea o slăbire a Amocului, deși nu se știe cât de mult.”

Se știa deja că Amoc este cel mai slab din ultimii 1.600 de ani, iar un studiu recent a sugerat colapsul Amoc pentru 2025, în cel mai rău scenariu. De asemenea, oamenii de știință consideră că o parte semnificativă a calotei de gheață a Groenlandei este aproape de un punct de topire ireversibil.

Colapsul Amoc ar avea un impact profund asupra Regatului Unit, a Europei de Vest, a unor părți din America de Nord

Studiul, publicat în revista Nature, a folosit tehnici de inteligență artificială pentru a cartografia peste 235.000 de poziții finale ale ghețarilor pe o perioadă de 38 de ani, la o rezoluție de 120 de metri.

Aceasta a arătat că stratul de gheață din Groenlanda a pierdut o suprafață de aproximativ 5.000 km pătrați de gheață din marginile sale din 1985, echivalentul a un trilion de tone de gheață.

Cea mai recentă actualizare a unui proiect care adună toate celelalte măsurători ale gheții din Groenlanda a constatat că 221 de miliarde de tone de gheață s-au pierdut în fiecare an din 2003. Noul studiu adaugă încă 43 de miliarde de tone pe an, ceea ce face pierderea totală de aproximativ 30 de milioane de tone pe oră, în medie.

Oamenii de știință spun că există o anumită îngrijorare că orice sursă mică de apă dulce ar putea servi drept un „punct de cotitură” care ar putea declanșa un colaps la scară largă al Amoc, perturbând modelele meteorologice globale, ecosistemele și securitatea alimentară globală.

Cu toate acestea, apa dulce din retragerea ghețarilor din Groenlanda nu este inclusă în modelele oceanografice în prezent.” Afluxul de apă dulce mai puțin densă în mare încetinește procesul obișnuit de scufundare a apei sărate mai grele în regiunea polară și conduce Amoc.

Profesorul Tim Lenton, de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, și care nu face parte din studiu, a spus: „Ar fi ca un colaps parțial al Amoc, dar care se va desfășura mai repede și care ar avea un impact profund asupra Regatului Unit, a Europei de Vest, a unor părți din America de Nord și a regiunii Sahel, unde musonul din Africa de Vest ar putea fi grav perturbat”, a spus el.