Senzorii rețelelor de monitorizare a calității aerului au înregistrat miercuri dimineață, în București, depășiri de până la 700% pentru PM 2,5 și circa 400% pentru PM10. Maximele de poluare au fost înregistrate de rețeaua independentă airly.eu la senzorii din Ferentari, Pantelimon și Șoseaua Giurgiului.
La stația Ministerului Mediului de la Lacul Morii s-au înregistrat depășiri de până la 250% la PM10 și circa 350% pentru PM 2,5, dar poluarea extremă e în alte zone, unde Ministerul nu are stații, informează HotNews.
„Aer foarte rau in aceasta dimineata in Bucuresti, arata toate retelele de masurare! Evitati activitatile in aer liber! Meanwhile, Ministerul Mediului – România respinge pe banda propunerile legislative pentru imbunatatirea calitatii aerului”, se arată pe pagina de Facebook a Aerlive.ro.
Singurul care a vorbit deschis despre acest fenomen a fost Octavian Berceanu (USR), fost șef al Gărzii Naționale de Mediu, demis de fostul premier Florin Cîțu (PNL).
Berceanu a susținut, pentru B1 TV, că Ilfovul este epicentrul infracționalității de mediu în România: „De aici se trag sforile și de aici se dorește să fie coordonată și Garda de Mediu, din păcate politic”.
El a punctat că și mafia deșeurilor e supravegheată de infractori cu gulere albe: „Am citit raportul strategic al Interpolului din 2020, în care se scrie negru pe alb că afacerea gunoiului din România este supravegheat de infractori cu gulere albe, în primul rând de politicieni, directori de instituţii, angajaţi din vamă, oameni de afaceri. Iar nu eu afirm acest lucru, ci însuşi Interpolul”.
Octavian Berceanu a vorbit și despre presiunile care există asupra comisarilor Gărzii de Mediu: Garda de Mediu „e o instituție normală în contextul politic românesc, în care oamenilor, angajaților, comisarilor, le este frică să vorbească sau le era frică să vorbească. Plus că presiunea cea mai mare pe care o aveau sunt controalele direcționate – direcționate politic, nu pentru a limita infracționalitatea de mediu, ci pur și simplu pentru a avea diferite nuanțe politice în teren”.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a arătat într-un studiu că în București există o legătură certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de persoane care suferă de boli grave: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).
Potrivit raportului, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu patru ani.