POLITICO: Oficialii NATO se tem că propunerea României ca președintele Iohannis să devină șeful alianței ar putea fi văzută ca un semn de diviziune

România a anunțat joi aliații că președintele Klaus Iohannis ia în considerare să lupte cu favoritul Mark Rutte pentru funcția de top al NATO. Mișcarea surpriză a lui Iohannis a venit în momentul în care cele mai mari puteri din alianța de 31 de oameni își declaraseră deja sprijinul pentru Rutte, cu SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, toate spunând că îl susțin pe premierul olandez în funcția de următor lider al NATO.

Klaus Iohannis vrea să conducă NATO, au declarat diplomații români

Aproximativ 10 țări rămân nehotărâte, inclusiv unele țări din Europa de Est care împărtășesc preocupări strategice cu România sceptică față de Rusia, dar le va fi dificil să conteste deschis candidatul preferat al președintelui american Joe Biden.

Doi diplomați NATO cu cunoștințe despre situație au confirmat propunerea României. Oficialii români nu contestă informația. „Prin misiunile fiecărui stat membru, intențiile [și] sugestiile sunt transmise informal NATO”, a declarat un oficial guvernamental presei locale.
Președinția României a refuzat o cerere de comentarii.

Externe - 21 nov, 11:01

Fostul cancelar german Angela Merkel ar fi încercat să încetinească aderarea Ucrainei la NATO

Oficialii NATO se tem că intrarea lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO ar putea fi văzută ca o divizare a unității alianței, care se confruntă deja cu amenințări în ceea ce privește potențiala revenire a lui Donald Trump ca președinte al SUA. Trump a promis în repetate rânduri că va slăbi apărarea colectivă prevăzută de NATO.

Dar țările est-europene sunt enervate de ceea ce văd ca fiind lipsa de stimulente a lui Rutte în a ajunge la națiunile de la granița cu Rusia.
Spunând că nu intenționează să-i stea în calea lui Rutte, un diplomat înalt est-european a spus: „Cel puțin cineva trebuie să întrebe: „OK, Mark, cum ai de gând să te descurci cu Rusia?”.

Ei citează, de asemenea, eșecul repetat al lui Rutte de a ridica cheltuielile olandeze pentru apărare până la ținta de 2% din PIB convenită de toți aliații în urmă cu un deceniu, eșec despre care au spus că ar putea fi folosit împotriva lui, în cazul în care Trump ar fi ales.

Asta pe lângă resentimentele bilaterale dintre Țările de Jos și România, doi membri NATO care fac parte din Uniunea Europeană, întrucât guvernul lui Rutte a refuzat de ani de zile intrarea Bucureștiului în Schengen, zona fără granițe pentru țările UE, invocând corupție și activități criminale.