Poetul necuvintelor Nichita Stănescu, uitat de autorităţi la 78 de ani de la naşterea sa

În urmă cu 78 de ani, pe 31 martie 1933, se năştea, la Ploieşti, cel ce urma să devină unul dintre cei mai de seamă poeţi ai României. Nichita Stănescu rămâne şi astăzi un reper în cultura românească, iar operele sale sunt în continuare studiate în instituţiile de învăţământ. Cu toate acestea, numele său este din ce în ce mai rar şi greşit evocat de figuri publice, care ar trebui să promoveze valorile româneşti, respectiv de autorităţi, în sarcina cărora se află în definitiv responsabilitatea de a pune în practică eventuale apeluri făcute de diverse personalităţi.

Cel mai recent moment în care numele poetului necuvintelor a fost amintit public deopotrivă de politicieni, oameni de cultură şi jurnalişti s-a consumat în toamna anului trecut, când un alt scriitor român a trecut în nefiinţă. Operele lui Adrian Păunescu şi cele ale lui Nichita Stănescu au fost comparate atunci zile la rând, iar relaţia celor doi via Cenaclul Flacăra a fost invocată în repetate rânduri.

Pe cruci ca la spectacol

După o lungă suferinţă încheiată pe patul de spital, poetul Adrian Păunescu a fost condus pe ultimul drum în după-amiaza zilei de 8 noiembrie 2008. Înainte de slujba de înmormântare, mai multe figuri cunoscute publicului au ţinut să rostească discursuri în care au evocat personalitatea maestrului. Aşa cum era de aşteptat, la funeralii au luat parte mii de oameni care au avut legături directe sau indirecte cu scriitorul român.

Locul de veci al lui Adrian Păunescu se află pe Aleea Scriitorilor din cimitirul Bellu din Capitală, în zona în care sunt şi mormintele lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale sau Nichita Stănescu. Cum cei care au dorit să-l vadă şi să-l fotografieze pe scriitor pe ultimul său drum au venit în număr mult prea mare, mormintele scriitorilor din zona respectivă au fost pur şi simplu devastate.

Unii dintre cei prezenţi s-au căţărat pe capele, alţii s-au urcat cu picioarele pe pietrele funerare, iar alții s-au așezat pur şi simplu pe crucile scriitorilor, ca la un spectacol. Mormântul lui Nichita Stănescu s-a numărat atunci printre cele care nu au scăpat de curiozitatea morbidă a mulţimii. Bucăţi din cavoul de marmură al poetului s-au desprins, iar crucea a fost la un pas să fie pusă la pământ.

Scena regretabilă consumată în toamna anului trecut a fost practic ultimul moment în care numele lui Nichita Stănescu a mai fost rostit public. De atunci şi până în urmă cu câteva zile, când s-a dat startul unui festival tradiţional la Ploieşti, poetul a fost dat din nou uitării.

Festival cu personalităţi absente

În perioada 25-31 martie, Primăria din Ploieşti a organizat, în parteneriat cu alte instituţii de cultură din municipiu,  Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”. Ajunsă la ediţia cu numărul 23, manifestarea s-a dorit a fi una de avengură cu caracter literear – artistic.

La ediţia din acest an a Festivalului de la Ploieşti erau aşteptate să participe figuri proeminente ale culturii, academicieni şi scriitori de renume din România, Serbia şi Republica Moldova. O parte dintre ei nu şi-au mai făcut, însă, apariţia la manifestare. Cei mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor publice invitate au absentat de la eveniment. Nici academicienii Adam Puslojic şi Mihai Cimpoi nu au mai reuşit să ajungă, însă din motive de sănătate.

Festivalul de la Ploieşti se încheie vineri, în ziua în care se sărbatoreşte naşterea poetului, cu evocarea acestuia şi cu gala laureaţilor.