Cazul de excomunicare a trei credincioși din Biserica Ortodoxă și oprirea altor opt de la împărtășanie pentru că nu erau de acord cu schimbarea unui preot aduce în discuție un subiect mai vechi al Bisericii – deciziile abuzive ale unor episcopi.
În acest context jurnalistul Petrică Răchită, într-un articol pe România Liberă, scrie și susține că Sinodul BOR ar trebui să mai asculte și vocile de jos, că până la urmă Biserica aparține credincioșilor și lui Dumnezeu, nu unor persoane numite efemer în fruntea ei.
„Atribuirea parohiilor pare să fie marea miză a celor care au acces la funcțiile-cheie din episcopii. Fără un concurs prealabil, fără absolut nici un fel de transparență, preoților le sunt date parohiile după bunul plac al episcopilor, iar atunci când nu ascultă deciziile lor îi caterisesc sau chiar îi suspendă pe cei care cer explicații logice. Astfel de măsuri au fost luate şi de către alți ierarhi pentru a scăpa de preoții incomozi”, scrie jurnalistul.
Petrică Răchita trece în revistă numeroase cazuri în care preoți, nemulțumiți de deciziile luate de episcopii lor au fost caterisiți sau excomunicați, pe motiv de “neascultare”.
“Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a caterisit mai mulți preoți care nu erau de acord cu el, în timp ce în rândul consilierilor săi regăsim mai mulți slujitori ai Domnului cu dosare penale.
Situația preotului Marius Mustață este un alt exemplu de cum sunt interpretate legile de către episcopi. După ce a fost omul de încredere al IPS Teodosie la construirea Mănăstirii de la Dorna Arini, acesta a intrat în conflict cu episcopul şi a fost caterisit.
La Arhiepiscopia Tomisului sunt peste şaizeci de preoți care au fost caterisiți de Teodosie, pe motive mai mult sau mai puțin întemeiate”, scrie jurnalistul.
“Sub canonul „ascultării şi supunerii“, sute sau chiar mii de preoți şi credincioşi ascultă orbeşte de arhiereii din toată țara şi comentează cel mult pe la colțuri de teama caterisirii sau, mai nou, a excomunicării.
Episcopii sau mitropoliții provin din rândul călugărilor şi sunt oameni rupți cumva de viața reală dintr-o comunitate. Ba mai mult, ei încearcă să pună cât mai multe biruri preoților de rând pentru a susține unele proiecte megalomanice ale BOR, precum trusturi de presă sau catedrale care să rivalizeze cu Casa Poporului, proiectul unui alt regim dictatorial.
În cazul în care preoții de rând nu pot plăti dările cerute ei sunt mutați disciplinar, sancționați sau chiar caterisiți. Măsuri dictate de şefi care nu îşi justifică nicidecum acțiunile pe motiv că ei sunt „Stăpânii locului“, deşi primesc salariu şi drepturi de la stat ca orice ministru secretar de stat. Numai că ei nu sunt numiți politic şi rămân în funcție pe viață, fără a da socoteală nimănui pentru deciziile pe care le iau”, concluzionează acesta.