Perigeul lunar: Apocalipsă vs. Banalitate. Totul despre Super Luna din 19 martie

„Dacă nu anunţau nişte nebuni din Marea Britanie că perigeul lunar are efecte asupra Terrei, nu se întâmpla absolut nimic” – Adrian Şonka, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, Bucureşti.

Pe 19 martie 2011, la ora universală 19:11 (21:11, ora României), vom asista la un fenomen considerat de unii a fi cel puțin special, iar de alţii absolut deloc relevant. Luna se va afla atunci la cea mai mică distanță de Terra (fenomen numit „perigeu”) din acest an şi, ceea ce face evenimentul să pară mai deosebit, din ultimii câţiva ani. Unii oameni de ştiinţă susţin că momentul respectiv  va avea unele efecte asupra climatului planetei noastre. Alţii merg  chiar mai departe şi pun pe seama perigeului lunar diverse calamităţi naturale. Alţi specialişti susţin, însă, exact contrariul. Mai exact, că Luna nu are absolut nicio influenţă asupra Pământului sau asupra omului. Contactat de B1.ro, coordonatorul Obsrvatorului Astronomic din Bucureşti, Adrian Şonka, a oferit câteva lămuriri referitoare la ceea ce (nu) ar trebui să se întâmple sâmbătă seară.

Ce înseamnă perigeu lunar?

În fiecare lună calendaristică, Luna se deplasează între poziţiile numite „perigeu” şi „apogeu”. Primul termen este definit ca fiind cea mai mică distanţă dintre Lună şi Pământ, în timp ce al doilea reprezintă cea mai mare distanţă.

O singură dată pe an, Luna se află la o distanţă mai mică de Pământ decât în toate celelalte 11 luni. Este firesc astfel ca, o dată la câţiva ani, astrul să se apropie ceva mai mult de planeta noastră decât a făcut-o în alţi ani. Acesta este şi cazul momentului care urmează să se consume pe 19 martie, cunoscut şi sub numele de „Super Lună”. Fenomenul se întâmplă de regulă la un interval de cel puţin 10 ani, însă nu este exclus să aibă loc şi mai des.

Distanţa medie dintre singurul satelit natural al Pământului şi planeta noastră este de aproximativ 384.403 kilometri. Pe 19 martie (perigeul lunii şi anului în care ne aflăm), distanţa va fi de „doar” 356.577 kilometri.

Lună Plină aflată la perigeu (stânga) şi la apogeu (dreapta) // Foto: NASA

Conform informaţiilor răspândite pe mai multe canale media, distanţa din 19 martie va fi cea mai mică din ultimii 19 ani. Adevărul este însă că, în urmă cu doar trei ani, Luna s-a aflat la o distanţă şi mai mică decât va fi sâmbătă seară. Mai exact, cu 10 kilometri mai mică, aceasta fiind pe 12 martie 2008 de 356.567 kilometri.

„Apropierile mai mici au loc o dată pe an. În 10 ani trebui să fie una mai apropiată”, ne-a explicat specialistul Adrian Şonka.

Cu alţi trei ani înainte, în 2005, distanţa dintre Lună şi Pământ a fost de 356.571 kilometri, ceea ce înseamnă cu 6 kilometri mai aproape decât se va afla pe 19 martie. Între acel moment şi precedentul a existat, într-adevăr, o perioadă mai lungă de timp, o apropiere mai mare fiind înregistrată în 1992 (356.548 kilometri).

Iată o listă a perigeelor lunare din ultimii 11 ani:

1 iulie 2000, ora 22:20 – 357.362 km

7 februarie 2001, ora 22:20 – 356.852 km

27 februarie 2002, ora 19:48 – 356.897 km

23 noiembrie 2003, ora 23:15 – 356.811 km

3 iunie 2004, ora 13:11 – 357.248 km

10 ianuarie 2005, ora 10:08 – 356.571 km

27 februarie 2006, ora 20:28 – 356.884 km

26 octombrie 2007, ora 11:52 – 356.754 km

12 decembrie 2008, ora 21:38 – 356.567 km

21 iulie 2009, ora 20:17 – 357.464 km

30 ianuarie 2010, ora 9:04 – 356.592 km

19 martie 2011, ora 19:10 – 356.577 km

Luna va părea mai mare şi mai strălucitoare

Coordonatorul Observatorului Astronomic susţine că, în momentul în care distanța dintre Lună și Pământ va ajunge la punctul minim, Luna va părea ceva mai strălucitoare, însă nu cu foarte mult. Totodată, astrul va părea un pic mai mare decât de obicei, însă numai  dacă se face o comparaţie precisă cu alt moment obişnuit.

„Luna va fi doar cu 15% mai strălucioare, ceea ce nu se observă”, susţine Şonka. „Dacă fotografiezi Luna pe 19 martie şi apoi din nou luna următoare, când e lună plină şi utilizând aceleaşi setări la aparatul foto, Luna va părea un pic mai mare, într-adevăr”, ne-a mai explicat specialistul, care prezintă astronomie publicului din anul 1999.

Aspectul Lunii în fiecare zi din anul 2011 // Foto: astro-urseanu.ro

Pro şi contra efecte apocaliptice

Părerile cu privire la presupusele efecte pe care acest fenomen le va avea asupra Pământului şi asupra noastră sunt cât se poate de împărţite. Unii specialişti pun pe seama apropierii Lunii de Terra o serie de calamităţi naturale soldate cu sute de victime şi pagube materiale însemnate. Printre acestea, se numără cutremure devastatoare, valuri tsunami sau erupţii vulcanice.

Cele mai des întâlnite exemple sunt cele din anul 2005, când Indonezia a fost lovită de un puternic tsunami cu doar două săptămâni înainte de producerea acestui fenomen și din anul 1974, când ciclonul Tracy a devastat Australia.

Cercetătorul american Leon Knopoff, de la Institutul de Geofizică din cadrul Universităţii California, vorbeşte în cartea sa, intitulată „Corelarea dintre cutremure şi mişcările orbitale ale Lunii”, despre o aparentă legătură directă între cutremure puternice şi un perigee, însă numai când acestea din urmă se suprapun cu ceea ce este cunoscut sub numele de Lună Plină (fenomen care urmează să se întâmple şi pe 19 martie 2011).

Alţii sunt, însă, total împotriva acestei idei. Iar balanța pare să încline, mai degrabă, spre opiniile mai puțin alarmante, conform cărora distanța dintre Lună și Pământ nu are absolut nicio relevanță în privința dezastrelor.

„Fenomenul nu va avea niciun fel de influenţă asupra Pământului sau a oamenilor. Luna nu ne influenţează cu absolut nimic. (…) Eventuale sări de insomnie, spre exemplu, sunt cauzate poate de lumină, dar nu de Lună. Nu din cauza Lunii nu putem să dormim, n-are nicio vină biata Lună”, a ţinut să sublinieze Adrian Şonka, pentru B1.ro.

„Dacă nu anunţau nişte nebuni din Marea Britanie că perigeul lunar are efecte asupra Terrei, nu se întâmpla absolut nimic. Pe Daily Mail parcă a apărut ştirea, acest specialist de senzaţie în astronomie”, a mai spus Şonka.

Program normal la Observatorul Astronomic

În mod normal, pentru observaţii nocturne, Observatorul Astronomic din Bucureşti este deschis publicului în zilele de marţi, vineri şi sâmbătă, între orele 19:00 şi 22:00 (ultimul vizitator intră la ora 21:45).

Deocamdată, programul pentru sâmbătă seară nu a suferit modificări. Adrian Şonka  a precizat, însă, că, dacă va fi asaltat de oameni, ceea ce se întâmplă de obicei în astfel de momente intens mediatizat, atunci Observatorul îşi va ţine deschise uşile ceva mai mult timp.

Vezi AICI mai multe detalii despre programul Observatorului

Următorul perigeu, pe 17 aprilie

După seara de sâmbătă, luna nu se va mai afla la o distanţă atât de mică de Pământ probabil pentru o altă perioadă de câţiva ani. Perigee lunare vor exista, însă, în fiecare lună calendaristică.

Astfel de fenomene se petrec de obicei o dată la 29 de zile. Astfel, următorul moment de acest fel este „programat” să aibă loc în dimineaţa zilei de 17 aprilie, la ora universală 7:28 (10:28, ora României). Distanţa dintre Lună şi Pământ va fi atunci de 358.087 kilometri.

Eclipsă totală de Lună, vizibilă din România

Următorul fenomen adtronomic impresionant din acest an, în care Luna va fi însă în umbra reflectoarelor, se va produce peste câteva luni, când este așteptată o nouă eclipsă totală de Lună. Fenomenul se va produce în noaptea de 15 spre 16 iunie 2011 și va putea fi observat și din România.
 

 

De asemenea, spre sfârşitul anului, românii vor mai putea observa o altă eclipsă de lună, care va avea loc pe 10 decembrie 2011.