Pericolul ascuns din spatele insulelor grecești. Ce ne avertizează experții

Disparițiile recente ale turiștilor de pe insulele grecești și decesele a cinci vizitatori de la începutul lunii iunie nu reprezintă o surpriză, pentru pasionații de activități în aer liber și cunoscătorii traseelor de drumeție din Grecia.

Lipsa de informații și riscurile la care ne supunem

Cu toate că numărul de decese într-o perioadă scurtă de timp este fără precedent, turiștii își pierd viața anual în activități în aer liber aparent simple, potrivit Adevărul.ro. 

„Nu cunoaștem circumstanțele particulare ale fiecăruia dintre incidente pentru a trage o concluzie generală”, a declarat pentru Kathimerini editorul revistei de drumeții Anevenontas (Climbing) și excursionist și alpinist cu experiență Miltos Zervas. Cu toate acestea, el observă că toate decesele au avut loc pe insule, unde în ultimii ani s-a pus accentul pe activitățile de drumeție, fără a exista însă, în consecință, suficiente informații cu privire la posibilele riscuri.

„Recent, pe multe insule, cum ar fi Sifnos, Kythera, Karpathos și Creta, au fost dezvoltate rețele de trasee, nu pentru că acolo există neapărat excursioniști, ci pentru a prelungi sezonul turistic. Cu toate acestea, probabil că invităm oamenii să meargă pe trasee fără a-i informa în prealabil cu privire la dificultățile pe care le vor întâmpina sau fără a-i avertiza să le evite în lunile de vară”, spune el.

„Anul trecut și anul precedent, turiști au murit pe traseul de drumeție E4 din sudul Cretei, pe care l-am parcurs și eu, sunt antrenat și cunosc terenul. Și în timp ce am mers la începutul lunii mai cu un prieten de-al meu, ne-am trezit întrebându-ne: „Cum vom trece peste acest val pe căldură?” Căldura te epuizează fără să-ți dai seama. Și la un moment dat ajungi la o fundătură, în ceea ce privește condiția fizică”, a mai explicat Miltos Zervas.

Este nevoie de educație turistică

Lefteris Trikiriotis, ghid montan și membru al comitetului pentru trasee din Regiunea Egee de Nord, a subliniat importanța echipamentului adecvat și a hidratării continue. „Drumețiile pe timp de vară pe o insulă, unde ești expus la soare, au anumite cerințe”.

„Încălțăminte adecvată, alimentație adecvată, hidratare continuă, purtați electroliți mai ales dacă aveți o anumită vârstă, informați hotelul, aveți GPS-ul pornit. Deoarece nu ne putem aștepta ca vizitatorii noștri să fie excursioniști conștienți, trebuie să dobândim o strategie de comunicare. Să avem, de exemplu, puncte de informare pe toate insulele, pentru orice activitate”, mai spune alpinistul.

„În Grecia încă vindem „mare, sex și soare”, dar plimbarea pe plajă este un lucru, iar activitatea în aer liber este altul. Grecia este practic o țară muntoasă, cu o mare proporție de relief montan. Dar noi nu le spunem străinilor acest lucru și ei cred că insulele sunt terenuri de joacă”, explică el. „Insulele, însă, sunt munți. Poate că nu au altitudine, dar avem terenuri dificile, iar vara avem condiții meteorologice care provoacă oboseală excesivă. Cine începe o activitate cu informații incomplete a comis prima mare greșeală”.

Printre bunele practici, Trikiriotis recomandă un briefing din partea unui club local de alpinism sau a unui profesionist, nu de la proprietarii de cazare.

„Proprietarii de cazare nu ar trebui să ofere astfel de informații. Toată lumea oferă informații despre orice, fără să-și dea seama de responsabilitatea pe care o au. Într-o țară în care mulți dintre noi lucrăm în turism, educația noastră turistică este zero”, spune Trikiriotis.