Calota glaciară se micşorează de la an la an, iar pe 7 martie, a înregistrat cea mai mare topire din acest an. Ecologiştii trag un semnal de alarmă, potrivit căruia gheaţa se va topi total în următorii 40 de ani.
Cea mai mică suprafaţă ocupată de gheaţa arctică s-a înregistrat în vara lui 2007, când ţinuturile albe au însemnat doar 3 milioane de kilometri pătraţi, potrivit Centrului Naţional American pentru date despre Zăpadă şi Gheaţă.
În fiecare an, la începutul sezonul de topire, specialiştii fac teste privitoare la grosimea gheţii. Gheaţa mai veche, care a “supravieţuit” mai multe veri, tinde să fie din ce în ce mai subţire, pe când gheaţa mai nouă este mult mai subţire şi mai vulnerabilă la temperaturile ridicate din timpul verii.
În ultimele decade, gheaţa formată primăvara a a fost din ce în ce mai acoperită de gheaţă mai nouă şi mai subţire, din cauza verilor călduroase din ultimii ani, care au redus cantitatea de gheaţă, care rămâne pe timpul iernii.
Media teritoriului acoperit de calota glaciară nordică scade încontinuu din 1980 incoace, când suprafaţa medie acoperita era de 15,7 milioane de kilometri pătraţi.
Topirea calotei glaciare depinde în mare măsură de încălzirea globală din următoarele decenii. Apa absoarbe mai multă lumină solară decât gheaţa, asta însemnând că zonele de apă tot întinse vor accelera procesul de topire.
Automat temperaturile vor creste. De cealaltă parte, lipsa gheţii deschide culoarele de trecere între oceanele planetei şi prin zonele nordice, facilitând circulaţia curenţilor de apă caldă.
University Corporation for Atmospheric Research a făcut o simulare a topirii calotei galciare, din prezent până în 2040.