România are cele mai mari valori din Europa prin expunerea la radon, un gaz radioactiv ce se poate acumula în locuinţe, arată datele statistice prezentate de Comisia Europeană.
Medicii arată că radonul este a două cauză ca frecvenţă care apare în cazul îmbolnăvirilor de cancer pulmonar. Astfel, între 8 şi 15% din cazurile de cancer pulmonar pot fi atribuite radonului din locuinţe.
Radonul este un gaz fără miros şi fără culoare care se formează prin descompunerea în sol şi roci a radiului şi uraniului.
“Pentru că radonul este un gaz radioactiv, îl respirăm şi poate îmbolnăvi celulele corpului nostru, în special cele ale plămânilor. Dacă se întâmplă asta, poate provoca cancer pulmonar. Şi în fiecare an 1.000 de oameni mor de cancer pulmonar provocat de radon. De-asta e atât de important să facem ceva” , se arată într-o campanie de promovare lansată de Guvernul britanic.
În ciuda faptului că autorităţile europene impun statelor să ia măsuri de protecţia privind valorile de radon, preşedintele Comisiei Naţionale de Control a Activităţii Nucleare, Rodin Traicu, susţine că România nu are o problemă.
“Radonul este un gaz care face parte din fondul natural, iar periculozitatea sa la nivelul României este cvasi-nula. După cum vedeţi partea asta verde cea mai mare nu are niciun potenţial de niciun fel, galbenul ca peste tot este o limită puţin mai mare decât verdele, unde e albastru nu există de niciun fel…”, a afirmat acesta pentru ProTV.
Conform hărţii expunerii populaţiei la acest gaz, vorbim despre un potenţial de 800.000 de case, din cele 8 milioane existente în ţară.
“Acest gaz radoactiv care este o sursă naturală, care provine din sol, se propagă în clădire fie prin structura clădirii, fie prin materialele de construcţii, dacă au fost folosite materiale din anumite pământuri care erau deja cu concentraţii mari de radioactivitate. În Bucuresti-Ilfov, din 200 de case 20 de case aveau valori peste valorile maxime admise pe perioade de un an monitorizare cu senzori pasivi, în diferite perioade ale anului. Noi putem spune că în Bucureşti avem 17% dintre case care depăşesc valorile de 300 de becqereli pe metru cub.”, arată cercetătorul Tiberiu Cătălina de la Facultatea de Instaţii UTCB.
O directivă europeană privind acest subiect va impune condiţii stricte şi pentru constructori, dar şi pentru producătorii de materiale de construcţii.