Parlamentul a aprobat prima lege din controversatele măsuri din justiție: Răspunderea magistraților a trecut fără niciun vot împotrivă

Legea 303/2004, care reglementează răspunderea magistraților a trecut și de camera decizională, Senatul. Astfel, această a fost definitiv adoptată de către legislativ și acum se va duce pe masa președintelui Klaus Iohannis care la dispoziție posibiltatea de a o întoarce pentru reexaminare sau să o trimită la Curtea Constituțională.

Legea a fost adoptată de Senat cu 80 de voturi pentru și niciunul împotrivă pentru că opoziția a lipsit în masă de la vot după o zi de scandaluri uriașe cu coaliția de la putere. (Detalii AICI și AICI)

Față de varianta de la Camera Deputaților, în Senat s-au făcut o serie de modificări la articolul 96, cel care reglementează răspunderea magistraților și modul în care aceștia sunt pedepsiți. Toate aceste amendamente au fost propuse de către liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae.

(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor și procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(3) Există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiție, se determină o soluționare greșită a unei proceduri judiciare și prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.

(4) Exista rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, cu știință, prin încălcarea Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituția României, ori a normelor de drept material sau procesual, a determinat o eroare judiciară.

(5) există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, din culpă, nesocotește normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară.

(6) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condițiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripție își are domiciliul sau sediul, după caz. Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza în termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(8) După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanțelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competența de judecată, în primă instanță, revine Curții de Apel București, dispozițiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.

(9) Termenul de prescripție a dreptului la acțiune al statului, prevăzut la alin. (8) este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul.

(10) Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroare judiciară determinată de rea-credință sau gravă neglijență.