Părintele Doru Gheaja face lumină în scandalul momentului. El este cel care a descoperit în urmă cu 70 de ani piesa „Aşa-i românul”. De unde provine de fapt

În vârstă de 69 de ani, Grigore Leșe este unul dintre cei mai iubiți artiști de muzică tradițională românească. Acesta a stârnit de curând vii polemici în spațiul muzical după ce a susținut că melodia „Aşa-i românul” provine, de fapt, din folclorul maghiar.

De unde provine, de fapt, piesa „Așa-i românul”

Aparent, cel care a descoperit acest cântec este preotul Doru Gheaja. Potrivit acestuia, melodia „Aşa-i românul” a fost „culeasă” acum 70 de ani din zona Sibiului, de pe Valea Hârtibaciului, notează cancan.ro.

„Am învățat-o în ’54. În ’54 am dat admitere la Seminarul Teologic din Cluj. Pe timpul acela se făceau doar șapte clase. După șapte clase am dat admitere la seminarul din Cluj și aveam un coleg mai mare decât mine cu doi ani, care era din Chirpăr de loc, de lângă Agnita, de pe Valea Hârtibaciului și pe el îl auzeam fredonând melodii, mai multe, probabil de la bătrânii satului le-a auzit el și le-a învățat. Era un cântăreț bun și mi-a rămas în memorie, imprimată, melodia «Așa-i românul», dar așa cum o cântau atunci, cum am învățat-o eu, originală”, a declarat Doru Gheaja.

Mai mult decât atât, preotul în vârstă de 81 de ani a dezvăluit că melodie a devenit cunoscută după ce a cântat-o ani la rând în cenaclul „Flacăra”, al lui Adrian Păunescu.

„Linia melodică e aceeași, asupra textului s-a intervenit după ’90, când s-a înregistrat de unul și de alții, la alții a rămas același text, dar trebuie să reținem că «Așa-i românul» este un cântec patriotic. Nu este un cântec legat de familie, de mamă, este legat de țară. Orice cântec care este legat de țară este un cântec patriotic și eu așa l-am cântat, cum l-am auzit, așa l-am înregistrat, cum l-am auzit”, a mai precizat acesta.

Cum a ajuns să fie difuzată la Televiziunea Română

„Într-una din dăți eram cu Adrian Păunescu la mănăstirea Râmeț, la masă. El era cu familia și i-a plăcut melodia. Dimineața mi-a spus: „părinte, mai cântă-mi o dată cântecul ăla de aseară” și i-am cântat acolo pe prispă, la Râmeț. Și l-a chemat pe Alexandru Căpușneac de la Televiziunea Română, care era cu el, și i-a spus „înregistrează-l pe părintele cu cântecul acesta în bisericuța monument istoric”. Și după aceea îl îmbrăcase în costum național și îl filmase el acolo sub stâncă, deasupra mănăstirii.

Și din anul următor a fost dat acest cântec la Televiziunea Română. Adevărul este că înregistrarea, așa cum am învățat-o eu, este așa cum se cântă acum, ultima strofă fiind „O rugăciune către Dumnezeu”, dar în înregistrarea de atunci Păunescu a spus: „trebuie să o schimbăm, părinte. Trebuie să cânți spre Zamolxe Zeu, că altfel ne-o taie la cenzură”. Vă dați seama că anii 80 la cenzură putea fi tăiat tot cântecul”, a povestit preotul din Alba, în cadrul unui interviu.