Parcul Natural Bucegi, de la tărâm de basm la teren intravilan: "Dacă vă trebuie Sfinxul, luați-l acasă" – În febra imobiliară, chiar și Ministerul Mediului a construit o vilă la Babele

Parcul Natural Bucegi se transformă dintr-un tărâm de basm într-unul intravilan. Dezvoltatorii imobiliari sunt în mediul lor, iar Sfinxul poate să-și facă bagajele. Asta i-a spus un dezvoltator directorului Parcului Natural Bucegi, scrie ProTV.

Primarul din Bușteni se contrazice cu secretarul de stat în Ministerul Mediului, Anne Juganaru, cu privire la pădurea rămasă încă pe platoul Bucegilor. Edilul susține că pe planurile lui nu apare că e pădure și că “Ministerul Mediului habar n-are, aici toată treaba e la Romsilva, la Ocolul Silvic Azuga și la Parcul Național”.

Limita parcului natural se modifică doar prin Hotărâre de Guvern, scrie sursa citată., dar regula nu este respectată la Bușteni, acolo unde metrul pătrat se vinde cu 75 de euro, că doar trebuie să se facă loc noilor construcții.

Primarul din Bușteni se și mândrește cu asta. Spune că astfel a înzecit venitul localității de pe urma noilor impozite. Prin urmare, scopul scuză mijloacele.

Domnul Iuncu, administratorul Parcului Natural Bucegi, a lucrat la Ocolul Silvic și își amintește că vânătoarea de terenuri pentru specula imobiliara a pornit încă de la Revoluție.

“În ianuarie 1990, atunci au fost aprobate la foc urgent 12 arii naționale protejate. Până în anul 2000 Parcul a funcționat pe baza unui ordin de ministru care era recunoscut de către unele instituții, de altele nu”, spune Iuncu.

El își amintește de retrocedari de domeniul fantasticului. Oameni care și-au cerut înapoi pamânturi pe la margini de comune prahovene și dâmbovițene au fost informați de funcționari că vechile amplasamente nu pot fi retrocedate, dar li s-a oferit la schimb, teren valoros, cu lemn bătrân – în munte – însă cu o condiție: să semneze precontracte de vânzare. Astfel, mii de hectare din munte au ajuns în proprietatea unor persoane influente: politicieni, judecători, procurori, funcționari.

Terenul privat era însă în Parcul Natural Bucegi, spune administratorul: “Era un fel de monedă de schimb, dacă voiau să se supere unii pe alții, își aduceau aminte că este și parc“.

Înainte de anul 2000 s-a restabilit limita parcului, iar toate suprafețele controversate au fost scoase din aria protejată. Așa se face că azi, până și la Babele, în zona de strictă protecție, se vinde teren „intravilan” cu 1,5 milioane de euro – pentru investiții în turism.

Teoretic nimic nu se poate construi fără aviz de la Parcul Natural, dar administratorul parcului își amintește că un investitor nervos l-a sunat anul trecut direct pe mobil pentru a-și cere „drepturile”.

“Era foarte supărat și a spus că dacă chiar îmi trebuie Sfinxul, n-are nimic împotrivă, pot să mi-l iau, pentru că lui îi trebuie terenul pentru realizarea unei afaceri imobiliare cu destinație turistică. Stând la etajul 2 într-un bloc, e cam greu sa-l pun în balcon”, spune administratorul Parcului Național Bucegi.

La Babele nu e intravilan, dar pentru cumpărătorii cu influență sau bani nu contează. Și pentru ca exemplul să fie cât mai elocvent, ProTV amintește de vila Ministerului Mediului. Construcția cu 3 etaje de lângă telecabina Babele, proțăpită din 2007 acolo, se voia a fi un centru de măsurare a radioactivității.

Pe lângă faptul că seamănă mai mult a hotel destinat turismului decât cu un centru de cercetare, vila construită de Agenția pentru Protecția Mediului Prahova a fost lăsată în paragină, după ce statul a băgat în acea construcție circa 1 milion de euro.