Pacienții români nu au acces la servicii medicale din cauza corupției, susține cea mai prestigioasă publicație medicală europeană

Sistemul medical din România este în pragul colapsului. Statul român alocă pentru Sănătate cea mai mică sumă din Uniunea Europeană, atât raportat la PIB, cât și pe cap de locuitor. Și, de parcă n-ar fi fost de ajuns, corupția larg răspândită împiedică pacienții să aibă acces la servicii de calitate.

Din 2015 și până în prezent, 41 de oficiali de rang înalt din sistemul de sănătate și administratori de spitale din România au fost trimiși în judecată sau condamnați pentru fapte de corupție. Printre ei se numără patru președinți și un vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, patru președinti de Case Județene de Asigurări de Sănătate și 15 directori de spitale.

Problema corupției din sistemul medical românesc a fost tratată pe larg într-un articol publicat în The Lancet, cea mai prestigioasă publicație medicală europeană, informează HotNews.

Eveniment - 12 nov, 14:22

Anchetă la Spitalul Județean din Târgu Jiu. Un adolescent de 16 ani a decedat după ce doctorii au refuzat să intervină pe motiv că sunt „medici de adulți”

Pe 1 septembrie 2017, DNA a reținut 14 persoane într-un dosar care vizează decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals. Printre aceste persoane s-au numărat președintele în funcție al Casei CNAS, Marian Burcea, și fostul președinte al Casei de Asigurări de Sănătate Bucuresti, Lucian-Vasile Bara. Procurorii au estimat în acest caz un prejudiciu de circa trei milioane de euro, pentru perioada ianuarie 2016 – august 2017.

De asemenea, plățile informale din spitalele românești au rămas frecvente, în ciuda recomandărilor Comsiei Europene. Ministerul Sănătății a primit 600 de reclamații de plăți informale în primele trei luni de la lansarea mecanismului electronic de feedback al pacienților – linia verde anticorupție lansată la începutul lunii decembrie 2016 de Ministerul Sănătății, condus atunci de Vlad Voiculescu, și Direcția Generală Anticorupție.

Articolul, semnat de membri ai Observatorului Român de Sănătate, mai atrage atenția că mecanismele de monitorizare și control rămân slabe.

”Cu toate acestea, există speranță. Lupta împotriva corupției din România a adus cu succes în fața justiției (și în centrul atenției publice) numeroși politicieni, oficiali de rang înalt și oameni de afaceri. O încercare a Guvernului român de a îmblânzi reglementările anticorupție a condus la proteste masive, 600.000 de susținători ai luptei anticorupție ieșind în stradă la începutul anului. Dacă este ceva de făcut, eforturile continue de îmbunătățire a guvernanței în sistemul de sănătate din România trebuie să fie ferm încorporate în lupta anticorupție”, se mai arată în articolul The Lancet.