Orașul al cărui nume a fost schimbat la comanda comuniștilor. Denumirea veche ar fi fost „prea țărănească”

Orașul al cărui nume a fost schimbat la comanda comuniștilor. Denumirea veche ar fi fost „prea țărănească”
Sursa foto: Freepik / @freepik

Numele unui cunoscut oraș din România a fost schimbat în perioada comunistă, pentru că era considerat „prea țărănesc”. Astăzi, orașul poartă o denumire cu rezonanță maghiară și se bucură de atenția turiștilor, precum și de peste 56.000 de locuitori.

Orașul Zalău și-a căpătat acest nume nu cu foarte mult timp în urmă, prin anii ’70, după ce o prim-secretară a vremii și-a dorit înlocuirea numelui de Zălau.

„Prin anii ’70 lucram în biroul profesorului Ştefan Pascu, ajutându-l la o corectură a unei lucrări a dânsului, aflată sub tipar. Secretara a anunţat pe tovarăşa prim-secretar al comitatului Judeţean Sălaj al P.C.R. Această tovarăşă îl ruga pe profesor să ajute Comitetul Judeţean Sălaj să schimbe numele oraşului din Zălau în Zalău. Profesorul Pascu, fost elev al lui Coriolan Suciu, s-a opus la început, afirmând că pronunţia Zălau este românească, dar secretara a spus că este prea ţărănească pentru calitatea (de atunci a oraşului). Şi profesorul a cedat”, a povestit istoricul Nicolae Gudea, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai, pentru Adevărul.

O parte din localnici nu a acceptat niciodată noul nume

Denumirea de Zalău a fost cel mai des folosită de noii veniţi în oraş şi de oficialităţi, în timp ce cei care au fost locuitori ai orașului de dinainte de schimbarea numelui, folosesc şi astăzi denumirea de Zălau. De asemenea, locuitorii îşi spun zălăuani, şi nu zalăuani.

„Cea mai veche denumire românească pare a data din 1808 şi apare în lucrarea lui Johann Lipzky (Repertorium locorum objectorumque in XII tabulis mappae regnorum Hungariae, Slavoniae, Croatiae et confinium militarium Magni item Principatus Transilvaniae ocurantium. Buda). După numele unguresc şi cel german, cel românesc este Zilahu, Zalahu. (…) S-a văzut deci că pe parcursul a 170 de ani numele românesc al oraşului a fost Zilah/Zelahu, Zelau şi Zălau, uneori dublate de toponimul maghiar Zilah”, a explicat Nicolae Gudea.

Zălau – forma corectă, din punct de vedere lingvistic

Potrivit istoricului, și profesorul Coriolan Suciu, autorul Dicţionarului istoric al localităţilor din Transilvania, este de părere că forma veche, românească, Zălau, este mai corectă din punct de vedere lingvistic. Chiar și așa, în mod oficial, nu s-a mai revenit niciodată la ea.

„Concluzia este că ignoranţa a învins românismul şi în loc să fim dintr-o localitate românească Zălau şi zălăuani, am ajuns dintr-o eroare naţionalistă, într-o localitate ungurească Zalău şi să fim zalăuani!!!”, a încheiat istoricul.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`