Orășenii mutați la sat, dezamăgiți de localnicii din mediul rural: „Nu citesc o carte. Femeile au unghii lungi și zero pagini citite”

În timpul pandemiei s-a putut observa o tendință a românilor de a migra de la oraș spre sat, în căutarea naturii și a unei vieți liniștite pe care, nici măcar orașele în carantină nu o puteau oferi. Dar viața la țară nu a fost tocmai așa cum și-o imaginau orășenii și asta se poate observa din comentariile postării unei românce stabilite într-un sat din Hunedoara.

Românca mutată de la oraș într-un sat din județul Hunedoara a făcut o postare în care scria despre cum ar trebui tratați cei care au trăit o viață întreagă în mediul rural și care au trecut prin greutățile caracteristice unei astfel de vieți.

„Noi, ăștia mutați la țară, nu avem drept să crâcnim. Suntem datori să păstrăm satul romanesc cum îl găsim, deși comportamentul nostru sigur va genera schimbări. Avem datoria morală cel puțin de a observa oamenii din jur și de a-i onora așa cum i-am găsit. Căci ei sunt aici din tată în fiu, cu multă muncă în spate pe care … noi… ăștia care dormim la Netflix… nu o cunoaștem pe deplin. Cât de greu e să produci în zilele noastre un litru de lapte „bio”? Valoarea care-i? Să fim recunoscători din suflet că în zilele noastre mai putem să trăim așa. Noapte bună din Ardeu, județul Hunedoara”, a scris Ioana, pe grupul de Facebook „Mutat la țară, viața fără ceas”.

Există și români care sunt de părere că rolurile s-au inversat

Reacțiile internauților nu au întârziat să apară, însă au fost mulți cei care i-au criticat pe locuitorii actuali din mediul rural. Persoanele din comentarii reclamă schimbările pe care le-a suferit populația de la sate, nefiind oamenii harnici și înțelepți de altădată.

„Noi, cei mutați de la oraș la țară, muncim pe rupte în grădină, în timp ce vecinii noștri stau pe Netflix, cred, că nu prea-i vedem prin curțile lor. Satul românesc este manelizat la propriu. Cel puțin în Dobrogea”, scrie un român, pe grupul de Facebook.

„Se uită la emisiuni tâmpite. Nu citesc o carte. Femeile au unghii lungi, gene lungi și cu zero pagini citite”, reclamă alt român.

Problemele orășenilor mutați la sat: manelele și aruncatul neresponsabil de gunoaie

Au fost însă și comentarii care au căutat să împace ambele tabere formate: atât cea care își menține părerea bună despre sat și despre locuitorii de la sate, cât și cea care îi reclamă pentru un comportament neglijent, atât cu ei înșiși și gospodăria lor, cât și cu satul.

„Și aici trăiesc oameni harnici, muncitori dar și ceilalți. Ceilalți care își aruncă gunoiul prin pădure, se cred ,,jmecherii” locului cu manele urlătoare, puși pe scandal, înjurat și blestemat. Dar mai sunt și câțiva care muncesc pe rupte pentru un colț de rai, mai cred în Dumnezeu și omenie”, scrie un internaut.

„Să lăsăm satul cu maneliști și scandalgii? Cu ăia de dau foc la gunoaie de împut tot satul? Sau cu ăia de chinuie animalele fără nici o remușcare? Prea se romantizează viața la țară, iar realitatea e alta. Lucrurile trebuie schimbate în bine, nu înghețate în timp”, este de părere un altul.

Sătenii nu i-au primit cu brațele deschise pe nou-veniți 

Sunt și români care mărturisesc că nu au fost primiți cu prea mult entuziasm de cei care acum le sunt consăteni și că, mai mult decât atât, de multe ori se simt urmăriți și judecați de către aceștia.

„Am avut nevoie de un om sau doi să îmi sape o groapă în curte pentru fosa septică, pe bani, evident și abia am găsit doi amărâți. Majoritatea, deși trăiau de pe o zi pe alta sau pe ajutoare sociale, erau la crâșmă de la nou dimineața, dar nu aveau nevoie de bani că munca este grea”, spune un român.

„Cei veniți de la oraș – venetici – cum suntem ironizați, schimbăm în bine aspectul satului, avem un minim de educație, am venit să ne producem singuri câteva alimente de bază, dar suntem cam ținuți din scurt, priviți de sus și dacă se poate taxați dublu, norocul nostru este că nu suntem nici proști, nici amărâți să le cerșim pe la porți meltenilor care se cred stăpânii lumii!”, este de părere un altul.