Corupţie la Oracle România: SRI şi BNR, principalii clienţi de stat ai companiei private a cărui director general este acuzat de DNA de luare de mită

Oracle România este în centrul unui mare scandal de corupţie după ce procurorii DNA l-au pus sub acuzaţie pe directorul general pentru luare de mită în schimbul acordării de contracte. Sorin Mîndruţescu este acuzat că pretins și ulterior a primit suma totală de 869.413 euro, cu titlu de mită, de la reprezentanții unor firme din domeniul IT, pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să pună la dispoziția acestora oferte de preț avantajoase privind produsele comercializate de filiala din România, conform DNA.

Dacă este să ne uităm pe contractele încheiate de către Oracle, cei mai importanţi clienţi de stat sunt Directoratul de Comunicații și Tehnologia Informației al SRI și Banca Națională a României, scrie profit.ro.

Subsidiara locală a Oracle are un rulaj anual de circa 1 miliard de lei, dar contractele directe cu instituții și companii de stat sunt puține și de mici dimensiuni, raportat la volumul total de afaceri al firmei, conform sursei menţionate.

Oracle este furnizor direct al altor firme care participă la proceduri de achiziții publice IT, așa cum s-a întâmplat și în cazul cel mai notoriu, al licitațiilor și contractelor legate de sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Astfel, din analiza profit.ro rezultă că, în ultimii 10 ani, respectiv între 2009 și 2018, Oracle România și-a adjudecat contracte de achiziții publice în valoare totală de circa 35,7 milioane lei. Din această sumă, cam 43% (15,25 milioane lei) reprezintă contracte încheiate cu UM 0296, adică cu Directoratul de Comunicații și Tehnologia Informației (DCTI) al SRI, iar 39,5% (14,11 milioane lei) – contracte cu BNR.

Cel mai mare astfel de contract direct individual al Oracle cu o instituție de stat, de 7,33 milioane lei, datează din 2013 și a fost încheiat cu BNR pentru programe și echipamente hardware, precum și servicii de consultanță și implementare pentru sistemul DAT al Băncii Naționale.

Cel mai mare contract cu DCTI al SRI a fost un acord cadru în valoare de 4,11 milioane lei și a fost semnat în anul 2017, având ca obiect prestarea de servicii de mentenanță pentru produse software Oracle.

Compania a mai avut contracte directe semnificative cu Romgaz, Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice, Apa Nova sau Romgaz.

Reamintim că dosarul privind posibilă corupție între companii private este o premieră în România.

Sorin Mândruţescu este de 11 ani şefulOracleRomânia unde, a pornit în 2001 ca director de vânzări pentru aplicaţiile software dedicate zonei de servicii financiare. Numele lui Mândruţescu a fost vehiculat şi pentru funcţia de prim-ministru în primăvara anului 2011, în cazul demisiei fostului premier Emil Boc, ştire pe care managerul a numit-o la acea vreme „o speculaţie”.

Comunicatul oficial alDNA:

„În calitatea menționată anterior, inculpatul Mîndruțescu Sorin Mihaia pretins și ulterior a primit suma totală de 869.413 euro, cu titlu de mită, de la reprezentanții unor firme din domeniul IT (parteneri acreditați ai companiei multinaționale), pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să pună la dispoziția acestora oferte de preț avantajoase privind produsele comercializate de filiala din România a companiei multinaționale, astfel carespectivele societăți să poată să se înscrie și să participe la anumite licitații publice organizate de diverse instituții de stat sau cu capital de stat – Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Compania Națională de Transport al Energiei Electrice ”TRANSELECTRICA” SA, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Administrația Româna a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).

Ofertele de preț priveau produsele comercializate de filiala din România a companiei multinaționale, în special licențele IT necesare instituțiilor publice.

Licitațiile organizate de companiile de stat aveau ca obiect achiziția de echipamente de tehnică de calcul, componente, accesorii, produse și aplicații software și servicii conexe necesare implementării unor proiecte de servicii on-line, ori a unor proiecte de dezvoltarea, extinderea și adaptarea sistemelor informatice; de asemenea, licitațiile aveau ca obiect suplimentarea ori reînnoirea de produse software ori servicii de suport tehnic și mentenanță.

Suma totală de 869.413 euro a fost pretinsă și primită de inculpat, cu titlu de mită, în opt situații, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013.

Banii au fost primiți fie în conturi personale ale inculpatului, fie în conturi ale unor societăți controlate de inculpat.”