Românii vor dormi, de la finalul lunii octombrie, cu o oră mai mult.
RUGĂCIUNI PENTRU HORIAN MOCULESCU! ANUNȚUL MORȚII A FOST ÎN MIEZ DE NOAPTE! DOAMNE, CE TRAGEDIE
Astfel, în noaptea de 26 spre 27 octombrie, România trece pentru antepenultima oară la ora de iarnă.
BOMBĂ MONDENĂ! DISPERARE PENTRU SALMAN KHAN! INCREDIBIL CE A PĂŢIT IULIA VÂNTUR (GALERIE FOTO)
Mai exact, ora 04.00 va deveni ora 03.00 şi, deşi ne vom bucura mai mult de somn, organismul uman va resimţi din plin această trecere.
TRAGEDIE ÎN MUZICĂ! ADIO, RONA HARTNER! CU REGRET VĂ ANUNȚĂM CĂ…
Tocmai de aceea, statele UE trebuie să decidă dacă vor rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă şi din anul 2021 decizia trebuie pusă în practică.
Studiile arată că efectele acestei treceri pot fi chiar periculoase, unele persoane confruntându-se cu o creştere de până la 10% a riscului de infarct, timp de trei zile după schimbarea orei.
Mai mult, riscul suicidar e mai ridicat timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Colorado și citat de adevarul.ro.
Psihologii atrag atenția că orice schimbare a fusului orar este mare consumatoare de energie.
„Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice, la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situaţii cunoscute, în care îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism. Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne. Întâmpinaţi de toţi aceşti stimuli indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune psihologul Keren Rosner.
Iată ce îi sfătuiește aceasta pe cei care vor să scape cât mai repede de această stare: „Încă din timp, indivizii trebuie să-şi programeze activităţi plăcute pentru zilele care urmează după trecerea la ora de iarnă. Lucruri care le fac plăcere, în general. Să meargă la un teatru, la un film, la un festival sau la o întâlnire cu prietenii. Acea stare de bine creată artificial face trecerea mai uşoară”.
Conform specialiştilor, de obicei organismul uman se adaptează la ora de iarnă în circa 15 zile.
Efectele trecerii la ora de iarnă sunt oarecum asemănătoare cu cele ale tranziţiei la ora de vară.
Astfel, studiile recente arată că adoptarea orei de vară şi implicit pierderea unei ore de somn creşte incidenţa atacurilor de cord cu până la 20 la sută.
„De fapt, din cauza acelei ore de somn pierdute o serie de afecţiuni cronice se pot agrava”, a spus doctorul Amneet Sandhu, când şi-a prezentat concluziile într-o reuniune a Colegiului American de Cardiologie din Washington.
Drept urmare, experţii consideră că ambele schimbări orare, trecerea la ora de vară, dar şi la cea de iarnă sunt stresante pentru organism şi trebuie să renunţăm la ele.
De altfel, România, la fel ca şi restul statelor UE, trebuie să decidă dacă va rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă şi din anul 2021 decizia trebuie pusă în practică.
Astfel, ţările europene care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021.
Iar cei care decid să adopte ora de iarnă vor schimba ultima oară ceasurile în ultima duminică a lunii octombrie din 2021.
În acest context, majoritatea experţilor în politici publice susţin adoptarea orei de vară pe motiv că e de preferat pentru că se majorează timpul de lumină după-amiaza şi seara.