Opt foşti revoluţionari, despăgubiţi de CEDO pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei: Printre aceştia, Cristian Paţurcă, autorul "imnului golanilor", și sculptorul Vladimir Ciobanu, cel care a amplasat plăcile cu numele martirilor în Capitală

CEDO a dat, marţi, o nouă decizie de condamnare a României pentru nesoluţionarea dosarului Revoluţiei într-un termen rezonabil, la o plângere formulată în 2008 de Carmen Doroteia Alexandrescu, Ion Băroiu, Iosif Bălaş-Salcoci, Ştefan Boran, Marin Dincă, Laura Veronica Stoica, sculptorul Vladimir Ciobanu, care a amplasat la Universitate plăcile de piatră cu numele eroilor-martiri de la Revoluţie, şi Cristian Paţurcă, autorul „Imnului golanilor”, decedat în 2011.

Cei opt vor fi despăgubiți cu câte 2.400 de euro, reprezentând daune morale.

CEDO arată că, între 21 şi 23 decembrie 1989, petenţii au luat parte la demonstraţiile de la Bucureşti care au dus la căderea regimului comunist.

În 1990, când procurorii militari au deschis o anchetă privind reprimarea violentă a demonstraţiilor, petenţii au fost audiaţi ca martori şi s-au constituit parte civilă în dosarul care, în 2008, tot nu era soluţionat.

Reclamanţii au fost şi victime ale Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, care constituie subiectul unui alt dosar penal deschis tot în 1990.

Pe 23 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni şi rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împuşcaţi şi 924 de reţinuţi.

CEDO a dat de-a lungul timpului mai multe decizii de condamnare a României, obligată să plătească despăgubiri de peste 1 milion de euro, scrie mediafax.
În 27 ianuarie 2015, România a fost condamnată la CEDO să plătească 832.500 de euro către 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaţiilor contra regimului comunist din decembrie 1989.

Tot anul acesta, în aprilie, CEDO a hotărât ca statul român să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în timpul Revoluţiei, la Bucureşti, în casă, de un glonţ care a trecut prin fereastră.

În mai, CEDO a decis despăgubirea cu 60.000 de euro a patru ucraineni care au căzut victime zvonurilor din timpul Revoluţiei privind venirea teroriştilor să reinstaureze regimul comunist, o femeie pierzându-şi viaţa împuşcată de soldaţi români.

În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia „21 Decembrie” şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în „dosarul Revoluţiei”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.

În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.