Opinie separată dură a judecătoarei Iulia Scîntei la hotărârea CCR în cazul Șoșoacă: Curtea Constituțională a legiferat în afara competenței

Judecătoarea CCR Iulia Scîntei a respins dur opinia majorității din Curtea Constituțională, care a admis sâmbătă contestația împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale.

Ea a precizat că Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României.

Opinia separată a judecătoarei CCR Iulia Scîntei

”Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret. Atribuția Curții prevăzută la art. 31 din Legea nr. 370/2004 se realizează exclusiv printr-o verificare a constituționalității unei proceduri legale si a legalității condițiilor de fond si formă prevăzute expres în Constituție și în Legea nr. 370/2004.

Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susținătorilor, documentele care trebuie să însoțească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicție limitativ prevăzute de Constituție și lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.

În opinia noastră, în total dezacord cu toată jurisprudența Curții în materia contenciosului electoral privind alegerile prezidențiale, hotărârea majorității pronunțată în soluționarea contestațiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică. Nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992.

Noile condiții de fond considerate în opinia majoritară ca fiind necesare a fi îndeplinite de persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României în sau începând cu anul 2024, sunt cele “care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României”, respectiv obligația de a respecta Constituția și obligația de a apăra democrația, acestea reflectând “atașamentul candidatului la valorile constituționale”. Hotărârea majorității impune neechivoc și cu caracter definitiv și general obligatoriu, ca cele două obligații să devină condiții de fond pentru depunerea candidaturilor, deși nu sunt stabilite expres prin Constituție sau prin Legea nr. 370/2004 și, pe cale de consecință, să fie verificate prealabil înregistrării candidaturii la alegerile prezidențiale. Așadar, prin interpretarea propriei competențe, prin opinia majorității, se adaugă în Legea nr. 370/2004 noi condiții de fond pentru depunerea candidaturilor și completează procedura legală cu atribuții noi privind verificarea îndeplinirii acestor condiții anterior înregistrării candidaturii, de către Biroul Electoral Central. Or, Legea nr. 370/2004 a limitat competența acestuia de a verifica îndeplinirea condițiilor de fond și de formă doar la cele prevăzute de respectiva lege pentru candidaturi [art. 29 alin.(1)].

În realitate, prin interpretarea propriei atribuții constituționale de la art. 146 lit.f), prin hotărârea majorității, se legiferează în afara competenței Curții Constituționale, două noi condiții de eligibilitate, considerându-le condiții de fond implicite, pe care tot Curtea le verifică, chiar în procedura soluționării contestației ce face obiectul Dosarului nr.3043F/2024, așadar praeter legem.

în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție (art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) și art. 40 alin.(3) și de lege. Astfel, dispozițiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdicții exprese de a candida la alegerile prezidențiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, precum și pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Totodată, interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a alege) este reglementat ca pedeapsă complementară în condițiile art. art. 66 alin. (1) lit. a) şi d) din Codul penal.

Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”.