CORONAVIRUS | OMS: În prezent nu se cunoaște rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 / Cât rezistă virusul pe obiecte și în atmosferă

Virusul COVID-19 s-a extins cu repeziciune în rândul populației globului, infectând peste 4,8 milioane de persoane la nivel mondial, iar națiunile încă încearcă să determine caracteristicile acestuia, dar și să producă un vaccin eficient pentru stoparea pandemiei.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în prezent încă nu s-ar cunoaște rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 și nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii virusului, în afara unităților sanitare. În orice caz, principiile de prevenire și control al infecțiilor, inclusiv practicile de curățare și dezinfectare, au fost adaptate pe scară largă.

Astfel, deși obiectele și suprafețele contaminate nu au fost încă legate în mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței trebuie avute în vedere de orice persoană, ca o primă abordare de prevenție.

Metode de prevenție în transmiterea virusului COVID-19

În încercarea de a stopa propagarea virusului, suprafețele trebuie curățate frecvent cu apă și detergent, urmată de aplicarea unui dezinfectant. Printre cei mai obișnuiți dezinfectanți folosiți care s-au dovedit a fi eficienți împotriva SARS-CoV-2 se numără: etanolul 70-90%, soluții pe bază de clor (de exemplu, hipoclorit) cu concentrație de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generală a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sânge și cu alte fluide corporale, sau cu peroxid de hidrogen >0,5%. Durata minimă recomandată pentru expunerea suprafeței la acești dezinfectanți este de un minut.

În spațiile închise nu este recomandată aplicarea de rutină a dezinfectanților pe suprafețe prin pulverizare sau fumigație, deoarece poate dăuna persoanelor. Efectul toxic al pulverizării de substanțe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritații la nivelul ochilor și pielii, bronhospasm cauzat de inhalare și efecte potențiale gastro-intestinale, cum ar fi greața și voma.
Aici, se recomandă curățarea manuală a suprafețelor, prin aplicarea de apă și detergent și frecarea suprafețelor pentru a asigura eliminarea fizică a materialelor organice, urmată de curățarea cu o cârpă sau cu o lavetă înmuiată în dezinfectant.

De asemenea, pulverizarea spațiilor exterioare (străzi, trotuare, pasarele sau piețe) nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2, deoarece acestea nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri.

Studiu: Cât rezistă noul coronavirus pe obiecte și în atmosferă

Potrivit unui nou studiu, al Institutului Național de Săăntate din SUA, al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, al Universității din California și al Universității Princeton, noul coronavirus rezistă pentru mai multe ore, chiar zile în atmosferă și pe suprafețe.

Cercetătorii au descoperit că sindromul respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) este detectabil în aerosoli până la 3 ore, până la 24 de ore pe carton și 2-3 zile pe plastic și oțel inoxidabil, notează scrie The New England Journal of Medicine.

Studiul a încercat să simuleze contaminarea suprafețelor din casă și din spital, prin tuse și atingerea obiectelor de către o persoană infectată.

Astfel, s-a constatat că rezistența SARS-CoV-2 în aerosoli și pe suprafețe contribuie, cel mai probabil, la transmiterea virusului inclusiv în unitățile medicale.