Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii de Mediu, a explicat că există câteva impedimente în ceea ce privește deșeurile din Capitală. Unul este cel legislativ, care împiedică mutarea deșeurilor dintr-un județ în altul, iar Bucureștiul nu mai poate să construiască depozite de deșeuri în interior. Totuși, spune el, cel mai mare handicap și cea mai mare provocare pentru oraș este „colectarea selectivă”.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„Avem câteva impedimente. Unul este cel legislativ, care spune că fiecare județ își administrează în interior deșeurile și nu le mută dintr-un județ în altul, ca principiu de bază, și Bucureștiul nu mai poate să construiască depozite de deșeuri în interior. Acestea ar trebui să funcționeze în afara zonei metropolitane, așa cum este și normal”, a afirmat oficialul, joi seară, pe B1 TV, la „Actualitatea” cu Tudor Mușat.
Întrebat ce înseamnă în afara zonei metropolitane, el a explicat: „Poate undeva la limita județului Ilfov cu celelalte județe din țară. Pe de altă parte, cel mai mare handicap pe care îl are Bucureștiul și, totodată, cea mai mare provocare este colectarea selectivă. Orice ne imaginăm noi în momentul de față trebuie să plece de la acest principiu-instrument «plătește pentru cât arunci» – și atunci cetățeanul e stimulat să arunce pe sortimente”.
„Chiar ieri am fost în vârful unei astfel de gropi de gunoi și, într-adevăr, miroase foarte puternic. Am mai fost și în alte dăți pe majoritatea gropilor de gunoi din țară”, a adăugat Octavian Berceanu.
Șeful Gărzii de Mediu a explicat că o aruncare a gunoiului pe fracții separate facilitează procesul pentru că simplifică sortarea și conduce la o presiune mai mică pe gropile de gunoi.
„Afară, când ai borcanul de iaurt din sticlă, îl speli și îl pui la sticlă. Procesul acesta de curățare al deșeului ca să meargă în industrie, ulterior, să fie recuperat devine foarte costisitor. Noi putem să facem asta cu un efort minim, pe sortatori îi costă foarte mult.