Obiceiuri deosebite la români de Paști: Ce se întâmplă în Sâmbăta Mare

Obiceiuri deosebite la români, în Sâmbăta Mare: În ultima zi a postului Paştelui este declarată zi de odihnă. Totuşi, gospodinele nu au niciun răgaz. Astăzi se taie mielul, se mai vopsesc ouăle si se pregătesc bunătățile tradiționale, precum drobul, friptura de miel, cozonacii sau pasca. În Sâmbăta Mare credincioşii participa la liturghie și se pregătesc de seara de Înviere. Fiecare gospodină aduce la slujba un coș plin cu bucate ce urmează a fi sfințite, pe care apoi le va împărți oamenilor nevoiași.

Potrivit tradiţiei, în sâmbăta învierii oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși. Femeile termină curăţenia și fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşte. Vopsesc ouăle, în cazul în care nu au făcut acest lucru în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. În plus pregătesc pentru întreaga familie hainele curate pe care acestia le vor îmbrăca la slujba de Înviere.

La miezul nopții, de Învierea Domnului, preotul cheamă credincioșii să ia lumină. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina. Potrivit traditiei, este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă. Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă, deoarece, în vreme de necaz ori grindină sau furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

Sâmbăta Mare este marcată şi de superstiţii, tradiţii şi obiceiuri ce încununează străduinţele creştinilor din timpul Postului Paştelui.
Se spune că cine se naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii. Pe de altă parte se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta Mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor.