EXCLUSIV // Obiceiul arderii cauciucurilor de Lăsata Secului, cauză a nivelului record de poluare din București? „Cauciucurile s-au introdus pentru că e lipsă de combustibil”

Un nou nivel record de poluare a fost atins duminică seara în București, potrivit platformelor independente de măsurare a calității aerulului airly.eu și aerlive.ro. Mai exact, au fost înregistrate depășiri chiar și cu 900-1.000% peste limitele maxim admise la poluarea cu PM2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni – de la arderi, de exemplu) și de aproape 800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni – de la praf sau polen).

Una dintre cauzele care ar fi condus la acest nivel de poluare în București, potrivit sesizărilor primite de la mai mulți cititori care au semnalat un miros puternic de cauciuc ars în jurul Capitalei, precum și potrivit mai multor imagini distribuite pe rețelele de socializare, ar putea fi obiceiul arderii de Lasata Secului, cunoscut drept „Urlalia”, practicat în localități din județul Ilfov.

Potrivit tradiției, copiii și tinerii aprind focuri mari pe străzi, în jurul cărora se strâng în grupuri. Acest obicei ar fi devenit în ultimii ani o sursă de poluare pentru că localnicii obișnuiesc să înlocuiască resturile de frunze și de crengi cu anvelope auto astfel încât focul să reziste toată noaptea. În acest context, pe rețelele de socializare au fost distribuite mai multe imagini care surprind momentul în care grămezi de cauciucuri sunt arse, degajând în aer un fum toxic.

sursa foto:Diana Cocarlea/Facebook

Garda de Mediu Ilfov:La nivelul județului Ilfov nu au fost înregistrate depășiri la stațiile de monitorizare. Aceste depășiri s-au înregistrat la București”

Despre aceste incidente, reprezentanții Gărzii de Mediu Ilfov au declarat pentru B1.RO că nu au fost semnalate poluări accidentale sau incidente legate de poluarea aerului în această perioadă. Totuși, aceștia recunosc că arderea de cauciucuri poate să reprezinte o cauză conexă a nivelului de poluare record înregistrat la București.

„La nivelul Comisariatului Județean Ilfov pe telefonul de urgență care este în sistemul 112 nu au fost înregistrate sesizări. Nu au fost semnalate poluări accidentale sau incidente legate de poluarea aerului în perioada aceasta, nici ieri, nici astăzi de dimineață. Poate să fie o cauză sau poate să fie o cauză conexată cu probabil alte surse de poluare care să genereze depășiri ale indicatorilor înregistrați. La nivelul județului Ilfov nu au fost înregistrate depășiri la stațiile de monitorizare. Aceste depășiri s-au înregistrat la București”, au precizat pentru B1.RO reprezentanții Gărzii de Mediu Ilfov.

Aceștia îl contrazic astfel pe ministrul Mediului, Costel Alexe, care a explicat luni într-o conferință de presă că nivelul record de poluare a avut un cumul de cauze care vizează în primul rând arderile necontrolate din jurul Bucureștiului. Ministrul a mai precizat că cetățenii au făcut în cursul serii mai multe sesizări la 112 privind arderile de vegetaţie, de cauciucuri sau de gunoaie.

„În primul rând, arderile necontrolate din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Au fost sesizări la 112. Am avut în această dimineaţă discuţii cu cei de la ISU care, din informaţiile pe care le avem, în afară de incendiul semnalat la ora 12:00 noaptea la Gara de Nord şi a sesizărilor primite cu arderile de vegetaţie sau cauciucuri sau toate celelalte gunoaie, care au fost în cursul serii, am ajuns să avem condiții de calm atmosferic și cu viteze reduse ale vântului, de sub 7 km/h”, a precizat ministrul Costel Alexe.

„Uralia”, un obicei practicat doar izolat în localitățile din Ilfov

Referitor la arderea cauciucurilor în noaptea de duminică spre luni, una dintre localitățile indicate de utilizatori pe rețelele de socializare drept o zonă în care se practică acest obicei este comuna ilfoveană Glina. Reprezentanții Primăriei au precizat însă că obiceiul arderii de cauciucuri nu se mai păstrează în această localitate și că s-ar ține izolat în anumite comunități învecinate.

„Referitor la aceste tradiții la noi nu se mai păstrează obiceiul arderii. La noi sunt alte tradiții, care implică pe lăutari sau muzica la acordeon, fiind o localitate cu foarte mulți cântăreți. Obiceiul acesta cu ardere nu se mai practică la noi. Se mai practică, din ce știu în Cernica.”, a precizat pentru B1.RO purtătorul de cuvânt al Primăriei Glina.
Având în vedere că în multe localități din județul Ilfov există numeroase comunități de romi, în spațiul public s-a răspândit ideea potrivit căreia acestea ar fi responsabile pentru poluarea provocată d eobiceiul arderii cauciucurilor. Sociologul Gelu Duminică a negat însă acest lucru explicând că „Urlalia” se mai practică doar izolat și că la origine este un obicei românesc.

„Acum 100 de ani exista chestia asta. Lăsata Secului, foc și puritate era obicei românesc pe care l-au preluat și romii, însă nu se mai întâmplă chestia asta decât accidental. Nu mai este obicei comunitar”, a precizat Gelu Duminică pentru B1.RO.

Cum a ajuns un obicei al purificării o importantă sursă de poluare

Mai multe informații despre semnificația acestui obicei au fost oferite pentru B1.RO de etnologul Doina Isfanoni. Aceasta a explicat că la origine, „Urlalia” a fost un obicei de purificare a spațiului, localnicii arzând resturile vegetale din gospodării. Din lipsa de combustibil acestea au fost înlocuite cu cauciucul și astfel această practică a devenit o sursă d epoluare.

„Acum combustibilul este cauciucul. Odinioară erau toate resturile vegetale de prin grădini și din gospodării. Uralia este de fapt un obicei, tocmai de purificare a spațiului pentru că se adunau toate resturile vegetale făcându-se curățenia de primăvară. Era și o modalitate prin care mai ales tineretul sărea peste aceste focuri tocmai ca să ardă toate relele cele nevăzute care peste iarnă cine știe cine le-a primit și cum le-au pus. Acestea puteau să îi aștepte pe bieții oameni în primăvară când oamenii au nevoie de mai multă energie, de mai multă putere pentru tot felul de activități care însemnau în comunitățile tradiționale mult efort fizic, fie în agricultură, fie în creșterea animalelor, fie în comerț, pentru că începea vremea caravanelor mai lungi. Cauciucurile s-au introdus pentru că e lipsă de combustibil”, a explicat Doina Isfanoni.