O bucată din Zidul Berlinului a fost adusă în România, la 30 de ani de la prăbușirea comunismului în Europa: „Arată că și românii au participat la eliberare și că nu vom uita ce s-a întâmplat atunci”

EXCLUSIV ONLINE // Cu ocazia împlinirii a trei decenii de la Căderea Zidului Berlinului, o bucată din construcţia care a divizat statele europene democratice de statele europene aflate sub dictatura comunistă a fost adusă în România şi amplasată în curtea Academiei Române.

Bucata din Zidul Berlinului a fost dezvăluită joi în cadrul unei ceremonii organizată de Academia Română și de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române.

Printre invitaţii care au luat parte la eveniment se numără prim-ministrul României, Ludovic Orban, ambasadorul Germaniei la Bucureşti Cord Meier-Klodt, ambasadorul României în Germania, Emil

Hurezeanu şi numeroase personalităţi ale vieţii academice, culturale, științifice, religioase, politice și diplomatice românești, precum și invitaţi din Germania.

Bucata din zid, înaltă de aproape 4 metri şi cântărind 3,5 tone, va rămâne amplasată în curtea Academiei Române. Bucureștiul se alătură, astfel, unor mari capitale din întreaga lume, care au decis să expună părți din Zidul Berlinului ca semn al luptei pentru libertate și democrație.

Cu această ocazie președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop a vorbit despre importanța istorică a Căderii Zidului Berlinului, în condițiile în care acest eveniment „a însemnat înfrângerea unui simbol al dictaturii comuniste și dispariția Cortinei de Fier”.

Presedintele Academiei Romane a precizat că în acest an se împlinesc 30 de ani de la căderea Comunismului în Europa, act care, în viziunea sa, a însemnat reintegrarea în rândul țărilor occidentale a statelor care au cunoscut dictatura comunistă.

„Evenimentele din toamna și iarna anului 1989 au redat demnitatea acestor popoare din răsărit iar Căderea Zidului Berlinului a marcat un impuls la ridicarea la luptă pentru români”, a declarat președintele Academiei Române.

Acesta a amintit că în cazul românesc redobândirea libertății în 1989 a fost plătită scump cu peste 1000 de morți reprezentând “tragedii si drame personale de nedescris”.

„Prezența unui fragmet din Zidul Berlinului în România și prezența sa în incinta Academiei are o semnificație deosebită. Arată că și românii au participat la eliberarea de comunism și că nu vom uita ce s-a întâmplat atunci”, a amai precizat Ioan Aurel Pop.

La rândul său, premierul României, Ludovic Orban, a precizat că „Zidul Berlinului a reprezentat expresia materială a unei realități opresive despre care mulți au crezut că nu ne vom elibera vreodată”.

Acesta a subliniat că în momentul în care a fost construit zidul această construcție părea să fie marca unei realități în fața căreia nimic nu mai putea fi făcut.

„Prăbușirea zidului sub enorma greutate a eșecului dictaturii comuniste este rezultatul celor care au păstrat speranța în fața celei mai brutale realități”, a declarat premierul.

La 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, care împărțea Germania în două unități statale distincte, a căzut, iar berlinezii au putut proclama libertatea unei capitale și, implicit, începutul unei noi ere europene. A fost momentul declanșator al sfârșitului regimului comunist în Europa Centrală și de Est.