Nunți între copii, sub privirile nepăsătoare ale autorităților. Poveștile unor fetițe vândute: „Eu voiam la şcoală, voiam altă viaţă, voiam libertate”

Sub privirile nepăsătoare ale autorităților și, uneori, chiar cu acceptul lor, tradiția căsătoriilor timpurii continuă în comunitățile de romi. Multe fete vândute de propriile familii și forțate să se căsătorească de mici cu alți minori ajung să fugă de acasă, unele înscenându-și propriile răpiri. Evadate dintr-o lume în care sunt forțate să fie supuse bărbatului, multe femei de etnie romă ajung să fie discriminate pentru că „sunt doar țigănci”. Și ajung astfel să rămână „între două lumi”.

Chinurile fetelor de etnie romă, obligate să se mărite de mici

Observator News a spus povestea Anei (nu e numele ei real), care a fost vândută de părinți pentru a se mărita cu un băiat dintr-o altă familie. Fata nu l-a vrut, era bătută de familia respectivului și, în plus, iubea pe altcineva. Așa că și-a înscenat propria răpire.

„Poliția din Sibiu știe că la 8 ani am fost vândută cu 30.000 de euro. La 10 ani jumate am fost vândută în Tălmaciu cu 100.000 de euro pentru că au fost mai mult persoane care au luat bani de acolo”, a spus Ana.

Mesajul venea la câteva luni după ce poliţia din Sibiu era înştiintată de răpirea unei minore.

„M-au vândut ca să întrețin relații sexuale cu un copil de 12 ani care îmi ajungea până la brâu. Mă băteau în fiecare zi, și am plecat de acasă din cauza lor pentru că chiar și acum au vrut să facă aceste chestii”, a mai spus Ana.

Ca să scape de părinți și de soț, Ana și-a înscenat propria răpire.

„Există decizii ale judecătoriilor din România, în care clauza culturală este invocată ca argument împotriva gravității faptei. Adică nu e atât de grav că e la țigani, și așa e la ei”, a susținut Ciprian Necula, potrivit Observator News.

El a mai povestit că în unele comunități, de exemplu în Călărași, fetele au început să se călugărească de mici „ca să scape de măritiș”.

Victimă a căsătoriilor forțate: „Nici acum nu pot trăi aşa cum vreau eu, pentru că la ţigani, tot timpul, femeia va depine de bărbat”

Ioana, victimă: „Chiar nu prea a depins de mine, chiar dacă eu am spus nu. Eu voiam la şcoală, voiam altă viaţă, voiam libertate, cred. Mă simţeam ca şi cum aş fi fost închisă într-o cuşcă”.
Ioana a rămas în căsătoria aranjată de părinți doar patru ani, până a devenit majoră. Apoi s-a angajat şi s-a înscris la şcoală.

De asemenea, și-a închiriat și o garsonieră, acolo unde se duce ca să-și schimbe hainele tradiționale cu o pereche de blugi: „Eu acasă, aşa, schimbată, nu aş putea să mă duc. Să mă vadă aşa, chiar dacă ştiu că mă schimb de haine şi aşa mă duc la şcoală, acasă nu aş avea cum să apar. Cred că ar începe al Treilea Război Mondial. Nici acum nu pot trăi aşa cum vreau eu, pentru că la ţigani, tot timpul, femeia va depine de bărbat, indiferent că e soţ, tată, frate, unchi sau bunic”..

„Societatea din care a plecat o s-o vadă un pic consumată, ceea ce e trist, iar societatea către care s-ar duce dacă ar pleca ar discrimina-o pentru că e doar o țigancă, și atunci ea este între două lumi”, a mai spus Nicu Dumitru, activist pentru drepturile romilor, potrivit Observator News.