Noua lege Big Brother este o modificare și completare a Legii nr. 506/2004 ale cărei prevederi privind retenția și accesul la date cu caracter personal au fost declarate neconstituționale

Noua lege Big Brother este o modificare și completare a Legii nr. 506/2004 ale cărei prevederi privind retenția și accesul la date cu caracter personal au fost declarate neconstituționale
Foto: gandul.info

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, legea Big Brother cu 187 de voturi favorabile. Astfel, proiectul legii urmează să fie trimis președintelui spre promulgare.

Noua lege este, de fapt, o modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, notează gândul.info.

Însă, problema acesteia este că deși Curtea Constituţională a desfiinţat legile privind retenţia şi accesul la date cu caracter personal, pe motiv că aduc atingere vieţii private, noul proiect preia o serie de prevederi din legi declarate neconstituţionale.

Mai precis, normativele care reglementau prelucrarea datelor în cazul cartelelor pre pay, dar şi accesul, în general, la datele personale.

Potrivit proiectului, „la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”.

Astfel, prevederea este o combinație a două articole din legea 298/2008 care a fost declarată neconstituţională.

De asemenea, proiectul asumat de liderii tuturor partidelor prevede că solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale  – SRI, SIE, SPP, MApN, MAI şi MJ, prin structuri specializate – sunt „supuse dispoziţiilor articolelor 14, 15, 17-23 din legea 51/1991 privind siguranţa naţională”. Acestea fac însă referire la articolul 13 din legea 51/1991. O formulare similară a picat la Curtea Constituţională odată cu legea 82/2012.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`