Noile coduri penale au intrat în vigoare: Pe cine salvează noile prevederi

Noul şi controversatul Cod penal a intrat în vigoare. Cele mai multe probleme le-au ridicat prevederile potrivit carora persoana cercetată este anunţată despre acest lucru, ceea ce ar putea împiedica strângerea unor probe prin interceptare.

Printre noile prevederi se numără şi pedepsele mai mici pentru unele infracţiuni de corupţie, cum ar fi înşelăciunile care au prejudiciat statul.

Unul dintre cele mai grave efecte ale Noului Cod Penal este legat de infracţiunile care privesc mari prejudicii şi care vor fi mai blând pedepsite, scriu jurnaliştii de la Gândul.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că la instituţia pe care o conduce au fost identificate 64 de astfel de dosare.

Greii din fotbal judecaţi în Dosarul Transferurilor vor scăpa de judecată, Mihai Necolaiciuc sau Sorin Ovidiu Vîntu.

„Avem două tipuri de efecte, unele derivate din aplicare Noului Cod Penal şi altele derivate de la aplicarea procedurii penale. În privinţa DNA un impact important în va avea aplicarea pedepsei pentru infracţiunea de înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave. Pedeapsa pentru această infracţiune a fost redusă de la 10-20 de ani în vechiul Cod, acum în noul Cod este prevăzută cu un maxim de cinci ani. În plus a fost scoasă noţiunea de consecinţe deosebit de grave din conţinutul acestei infracţiuni”, a explicat Kovesi.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a atras atenţia Ministerului Justiţiei că noile prevederi pun în pericol investigarea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior.

În adresa către Ministerul Justiţiei, IICCMER  solicită modificarea Noului Cod Penal mai precis a articolului care defineşte infracţiunea de genocid. Specialiştii IICCMER spun că în Noul Cod Penal genocidul a fost redefinit şi că aşa cum arată el „ar atrage posibila blocare a ultimei şanse ca Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, precum şi alte zeci de persoane ale căror fapte sunt investigate în prezent de IICCMER.”

Acum, după intrarea în vigoare a noului cod penal,  judecătorii şi procurorii vor fi obligaţi să ţină seama de principiul legii mai favorabile, în cazul nostru de definiţia genocidului din Noul Cod Penal nemodificat.

Astfel, torţionarii Vişinescu şi Ficior ar putea scăpa nepedepsiţi, deşi faptele lor extrem de grave îndeplinesc elementele constitutive ale unor infracţiuni contra umanităţii. Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior sunt cercetaţi penal pentru genocid de procurori.

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amendă, eliminarea pedepselor pentru minori şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei se numără printre modificările aduse în sistemul judiciar odată cu intrarea în vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Una dintre modificările care vor intra în vigoare de la 1 februarie se referă la faptul că, deşi este în continuare incriminată, eutanasia nu mai este calificată drept omor calificat, informează Mediafax.

O altă modificare a Codului penal se referă la faptul că nu mai sunt prevăzute pedepse pentru minori. Ei vor fi sancţionaţi exclusiv pe baza măsurilor educative, care pot fi atât privative, cât şi neprivative de libertate.

Tot în noul Cod penal, fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiţii decât cele medicale, dar acum este incriminată şi fapta de vătămare corporală a fătului.

Pe de altă parte, urmărirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce îi cauzează o stare de temere constituie infracţiunea de hărţuire.

O altă modificare a Codului penal are în vedere recidiviştii. Astfel, persoanele care comit fapte în stare de concurs sau recidivă vor avea parte de sancţiuni mai drastice. Dacă se comit mai multe infracţiuni în concurs, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea şi un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. În cazul recidiviştilor, limitele pedepsei pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.

Una dintre cele mai importante modificări care vor intra în vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedură penală, se referă la separarea funcţiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi şi cea a judecătorului de cameră preliminară.

O altă modificare a Codului de procedură penală se referă la măsurile preventive, interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara fiind eliminate. Apare, astfel, arestul la domiciliui.

Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor va fi infracţiune. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul difuzării imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, în continuare, considerată o infracţiune, iar acum se incriminează şi violarea sediului unei persoane juridice.

În acelaşi context, intimidarea, ameninţarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaraţie dată la organele judiciare, va reprezenta infracţiunea de influenţarea declaraţiilor. Pedepsele în cazul acesta variază între unul şi cinci ani.

În plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale nu va reprezenta infracţiunea de hărţuire sexuală doar în cazul în care aceasta este înfăptuită de şefi, ci şi atunci când ea este făcută de colegi.