Negocierile pentru relansarea economică a UE continuă și duminică. Ce șanse sunt să se ajungă la un consens în a treia zi de discuții și ce spun liderii naționali prezenți la Bruxelles

UPDATE, 19 iulie, ora 20.45 // Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca au sugerat, duminică seară, la summitul UE de la Bruxelles, ca fondul european de redresare economică, propus inițial la o valoare totală de 750 de miliarde de euro, să scadă la 700 de miliarde de euro. Propunerea grupului de țări „frugale”, cum au fost intitulate generic, ar fi o tentativă de deblocare a negocierilor pentru cadrul financiar multianual și planul comunitar pentru depășirea crizei COVID-19.

Potrivit propunerii, jumătate din aceste 700 de miliarde de euro ar urma să fie plătite ca granturi, iar cealaltă jumătate ca împrumuturi,au declarat diplomaţi europeni pentru dpa, potrivit Agerpres.

UPDATE, 19 iulie, ora 20 // Premierul ungar Viktor Orban l-a acuzat pe liderul olandez Mark Rutte că este responsabil pentru impasul de la summitul UE, unde liderii naționali și comunitari poartă a treia zi de negocieri pentru bugetul multianual și fondul european de redresare economică.

„Nu știu care este motivul personal pentru care premierul olandez mă urăște pe mine sau urăște Ungaria, dar atacă fără milă. Nu îmi place să mă joc de-a țapii ispășitori, dar olandezul este adevăratul responsabil pentru această dezordine… Premierul olandez, el este luptătorul”, le-a spus Viktor Orban reporterilor, la câțiva metri de muzeul de istorie europeană dintr-un parc de la Bruxelles, aflat la mică distanță de locul în care se desfășoară summitul, potrivit Reuters.

Știrea inițială // Summitul liderilor UE continuă și duminică, iar șefii administrațiilor naționale încă încearcă să ajungă la un consens cu privire la cadrul financiar multianual și la fondul european de redresare economică. Este a treia zi de discuții, iar sâmbătă noapte negocierile referitoare la un buget de referință de 1,82 bilioane de euro și un pachet pentru relansarea după criza COVID-19 încă stagnau, potrivit Politico.

Negocierile pentru relansarea economică a UE continuă și duminică

Liderii naționali resimt o presiune puternică pentru perfectarea unui acord. Cu toate acestea, între ei încă există divergențe majore în ceea ce privește mecanismul de guvernanță, sau mai exact sistemul prin care se poate garanta că țările îndeplinesc cerințele pentru a primi alocările din planul de redresare economică după criza COVID-19, propus la un total de 750 de miliarde de euro.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut și el o declarație de presă, în care a vorbit despre poziția națională pe care o reprezintă la summitul UE și a descris atmosfera din cadrul negocierilor: „Sunt teme foarte complicate, ca să se înțeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord. Nu se discută doar despre cuantum, despre sume. Se discută, de exemplu, foarte aprins despre proporția între granturi, adică fonduri practic nerambursabile, și împrumuturi pentru fiecare țară, și suma totală. Se discută foarte intens despre condițiile de acordare a acestor sume, așa-numitele condiții de gestionare sau de guvernanță a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naționale. Alții își doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau a Comisiei”.

Ce șanse sunt să se ajungă la un consens în a treia zi de discuții și ce spun liderii naționali prezențila Bruxelles

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a recunoscut că este posibil ca ziua de duminică să se încheie fără vreun rezultat concret în ceea ce privește negocierile pentru bugetul multianual al UE și fondul european de redresare economică.

„Este posibil să nu avem niciun rezultat astăzi. Există foarte multă bunăvoință, dar de asemenea și multe poziții divergente”, a afirmat Angela Merkel, potrivit Euronews.

Emmanuel Macron, președintele Franței, susține că Parisul și Berlinul au poziții comune pentru „un plan de redresare fără precedent”.

„Suntem gata să facem compromisuri fără să renunțăm la ambiție. Toată lumea trebuie să își asume responsabilități”, a spus Macron.

Există „anxietate în aer”, dar și „eforturi serioase pentru ajungerea la un consens”, spun și finlandezii.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a recunoscut că atmosfera a devenit tot mai tensionată.

„Știu că o negociere de trei zile presupune un consum mare de energie. Să fii treaz în fiecare zi până în noapte sau chiar până dimineață e solicitant… Pot să respect și faptul că după câteva zile anumite persoane devin încordate sau spun lucruri, sau fac acțiuni pe care nu le-ar fi făcut dacă se odihneau corespunzător. Anumite persoane au avut alte planuri pentru weekend sau pentru duminică, este perfect de înțeles”, le-a spus Kurz reporterilor.

Premierul letonKrišjānis Kariņš.a mărturisit că „negocierile sunt dificile, poate cele mai dificile în care am fost implicat vreodată, dar chiar și așa spiritul compromisului nu a dispărut încă”.

În tot acest context s-au derulat mai multe întâlniri în format restrâns, care preced reuniunea extinsă. Spre exemplu, Angela Merkel a Germaniei, Emmanuel Macron al Franței, Pedro Sanchez al Spaniei și Giuseppe Conte al Italiei s-au așezat la discuții cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Într-o postare pe rețelele sociale, premierul italian Giuseppe Conte a vorbit despre două tabere opuse în cadrul negocierilor: „Vasta majoritate” de țări care „apără” proiectul european, și „puținele state” dintr-un grup pe care îl consideră „frugal”. Charles Michel, președintele Consiliului European, cancelarul german și șeful statului francez s-au întâlnit deja de două ori în marja reuniunii, iar acum discută chiar cu țările din grupul „frugal”.

Premierul polonez Mautesz Morawiecki a luat și el pulsul evenimentelor și a explicat că, după două zile de negocieri, discuțiile încă stagnează în ceea ce privește cele mai importante puncte de pe agenda Poloniei. Unul dintre subiectele cu pricina este dorința anumitor administrații naționale de a condiționa alocările din fondul european de redresare economică de respectarea principiilor statului de drept.

„Există… o clauză foarte generală a regulii statului de drept care – am văzut-o foarte bine în Polonia în ultimii ani – a fost folosită excesivă, tratată ca o amenințare – iar cu o asemenea condiție excesivă, noi nu putem fi de acord. Este un instrument al statelor mai puternice de a începe să șantașeze alte țări”, susține Morawiecki.

Nu în ultimul rând, premierul portughez Antonio Costa și-a exprimat speranța, duminică, că a treia zi de negocieri va fi decisivă și că va fi posibilă perfectarea unui acord.

„Dacă nu, vor fi știri proaste pentru Europa, un semn rău pentru actorii economici și pentru toți europenii care au încredere în Uniune și în abilitatea sa de a răspunde robust și rapid la actuala criză”, a adăugat premierul Portugaliei. Costa a explicat că „încă sunt subiecte nerezolvate, dar atmosfera a fost bună și a existat bunăvoință din partea tuturor”.