Nașterea Maicii Domnului. Ce nu este bine să faci de Sfântă Marie Mică

Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor și ca Sfântă Măria Mică, se sărbătorește în fiecare an pe data de 8 septembrie și este prima mare sărbătoare a anului bisericesc ortodox și cea mai mare sărbătoare a toamnei. În această zi, aproximativ 2,2 milioane de români își serbează ziua numelui.

Sfânta Maria Mică se sărbătorește atât în biserica ortodoxă, cât și în cea catolică.

Creștinii ortodocși și catolicii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului în fiecare an pe 8 septembrie. Spre deosebire de ceilalți sfinți care sunt sărbătoriți doar în ziua în care au urcat la cer, Fecioara Maria are 4 sărbători mari în calendarul creștin: Nașterea, pe 8 septembrie, Intrarea în Templu sau Aducerea Maicii Domnului la Templu, pe 21 noiembrie, Buna Vestire pe 25 martie, Adormirea, pe 15 august.

Legenda Sfintei Maria Mici

În tradiţia creştină există o legendă potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, părinții Fecioarei Maria, deși înaintați în vârstă, şi-au dorit nespus de mult un copil. Cum încercările de o viaţă nu au dat roade, rugăciunile au rămas unica lor şansă. Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ. Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi.

Tradiții și obiceiuri. Ce nu este bine să faci de Sfântă Marie Mică

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca ”Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Sărbătoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.

Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală. Femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere uşoară şi un copil sănătos.

În fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria. Bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.

În cultura populară, se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.

Se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă. Maramureşenii cred că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie. Iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor.