Angajatorii români continuă să plătească muncitorii străini care să lucreze în firmele lor și vor ca guvernanți să extindă numărul de permise de muncă pentru cetățenii non-UE. Chiar dacă numărul lor s-a dublat, în ultimii ani, cererea este chiar și de patru ori mai mare, cu toate că aceștia își doresc să meargă și în Vest, având în vedere că România a intrat în Schengen aerian și maritim.
Un nepalez lucrează la o fermă ecologică de la marginea Bucureștiului de patru ani și a învățat chiar și limba română, informează observatornews.
Muncitorii se ocupă cu agricultura, au grijă de animale și sunt răsplătiți pe măsură de către bucătărese.
„Avem şapte acum. Fac agricultură, fac ambalare, au grijă de animale, doamnele sunt la bucătărie, fac şi cozonaci şi poale-n brâu. Primii au venit în decembrie şi nu mai văzuseră zăpadă până atunci, au venit în sandale”, a spus administratorul unei ferme artizanale.
Este și cazul unui român care a reușit să își salveze firma de curățenie angajând muncitori din Sri Lanka și Ethiopia, iar acum 90% din personalul său este din aceste țări. Străinii prefer România pentru că în țara lor câștigă în jur de 100-150 de dolari, iar aici ajung să primească între 500-600 de dolari.
Am luat decizia să şi mă duc personal şi să fac interviurile în Sri Lanka să-mi aduc personalul de acolo. Salariul din ţara lor este undeva la 100 – 150 de dolari, deci este o diferenţa destul de mare comparativ cu 500 – 600 de dolari pe care îi primesc în România”, a declarat patronul român.
Și nevoia de angajatori în domeniul construcțiilor este foarte mare, iar cererea a crescut de patru ori. Doar în acest an s-au eliberat în jur de 30.000 de vize de muncă pentru muncitorii străini pentru a lucra în construcții în România.
Doar în ultimul s-au eliberat în jur de 100.000 de permise de muncă pentru muncitorii non-europeni, dar angajatorii români cer extinderea lor. Specialiștii spun că sistemul actual nu permite mai mult de atât. În plus, muncitorii străini sunt tentați să meargă în Vest. Având în vedere că România a intrat în Schegen aerian și maritim, 40% dintre ei au plecat.