Munceşti la noi, plăteştit taxe la noi, dar nu eşti egal cu noi: "Petrol, păduri…Profit curat de sute de milioane de euro care se întoarce spre acţionarii austrieci"

Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurza, a  afirmat că alocația în cuantum de 160 de Euro, pe care o plătește statul austriac pentru copii, ar trebui să fie supusă scăderii pentru copii români, până la nivelul celei din România (dublată recent până la 84 lei pentru copiii peste 2 ani, adică aproximativ 20 de Euro).

Declarația acestuia a stârnit numeroase controverse în mediul politic și jurnalistic din România. Nici Iulian Anghel nu trece cu vederea subiectul. Acesta notează într-un articol publicat pe Gândul.info că administrația de la Viena se “îndepărtează de orice plămadă de bună-cuviință”.

Statisticile furnizate de Ministerul de Finanţe austriac  arată că, în 2013, indemnizaţii pentru copiii străinilor care muncesc în Austria, în valoare totală de 206 milioane de euro, merg, în ordinea sumelor, astfel: la copii din Ungaria (65 de milioane de euro), la copii din Slovacia (48 de milioane de euro), la cei din Polonia (31 de milioane de euro), la cei  din în Slovenia (13 milioane de euro) şi abia, în ultimul rând, la cei din România (11 milioane de euro). Şi totuşi, şeful diplomaţiei austriece nu pomeneşte de copiii unguri sau slovaci, ci de cei români, arată Mediafax.

“Cu alte cuvinte: munceşti la noi, plăteştit taxe la noi, dar nu eşti egal cu noi”, scrie jurnalistul.

Cu 12 miliarde de euro investiţi aici, Austria este pe locul al doilea în topul investitorilor străini în România.

„Petrol, păduri…Profit curat de sute de milioane de euro care se întoarce spre acţionari”, afirmă Anghel.

“Este bună libera circulaţie a capitalurilor, este gustoasă benzina ieftină (Austria care nu are picătură de petrol are preţul la benzină mai jos decât România care aproape nu mai importă petrol)? Toate acestea sunt bune, dar nu mai este bună libera circulaţie a persoanelor? Nici a celor care plătesc taxe la zi?

Dacă e aşa, măcar să ştim.

Totuşi, cel mai probabil, nu raţiunea a dispărut la Viena, ci civilitatea. Acel bun-gust al expresiei şi acţiunii pentru care mulţi români deschid în ziua de 1 ianuarie televizorul pentru a urmări >”, conchide Iulian Anghel.