Curtea Constituțională a fost sesizată de către Înalta Curte de Casație și Justiție privind ordonața de urgență numărul 14 emisă de guvern prin care se abrogau dispozițiile din ordonanța de urgență 13 privind modificarea codurilor penale. Sesizarea a venit în urma unei cereri depuse de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, într-un dosar în care aceasta este judecată pentru abuz în serviciu.
În cererea depusă, Alina Bica susține că guvernul a adopat neconstituțional OUG 14 și că această ordonanță a venit la presiunea străzii ca urmare a protestelor de amploare din Piața Victoriei, ceea ce generează un precedent periculos, conform știrileprotv.ro.
Aceasta mai afirmă că prin presiunea străzii a fost afectat caracterul suveran al puterii de stat prin devierea de la democrația semi-directă. Alina Bica susține că părerea străzii nu poate fi acceptată decât prin inițierea unui referendum.
Dacă magistrații de la Curtea Constituțională aprobă această sesizare OUG 14 ar deveni nulă și astfel în lege ar intra imediat toate prevederile din OUG 13, iar magistrații nu vor mai putea să nu țină cont de acestea chiar dacă vor fi ulterior eliminate din legislație pentru că în drept se aplică principiul legii mai favorabile.
Alina Bica a convins deja Curtea Constituţională că abuzul în serviciu nu poate fi incriminat penal decât dacă funcţionarul acuzat a încălcat o lege sau o ordonanţă de urgenţă, iar acum prin revenirea la OUG 13 speră să poată scăpa mai ușor de dosarul privind acuzația că a aprobat ilegal în ANRP despăgubirea omului de afaceri Gheorghe Stelian cu peste 60 de milioane de euro.
Prima variantă ar fi că Bica să convingă instanţa că nu a comis un abuz, drept pentru care ar putea fi acuzată doar de neglijenţă în serviciu, iar această infracţiune a fost dezincriminată prin OUG 13. Alternativa ar fi să rişte o pedeapsa mai mică, de maximum trei ani de închisoare, cum prevede ordonanţă 13, şi nu 7 cât e acum în codul penal.
Nu doar Alina Bica ar scăpa prin anularea OUG 14 și intrarea în vigoare a OUG 13, care prevede un prag minim de incriminare a abuzului în serviciu de 200.000 de lei, fiind judecați pentru această infracțiune mai mulți politicieni importanți, exemplul cel mai cunoscut fiind cel al președintelui PSD, Liviu Dragnea.