Motivele pentru care urșii și-au schimbat radical comportamentul, preferând orașele în locul pădurilor

Concluziile unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură și Universitatea Transilvania din Brașov au fost date ca exemplu de judecătorii Curții de Apel Brașov, care au respins solicitarea unei asociații de protecție a animalelor de suspendare a ordinului emis de Ministerul Mediului în anul 2023 privind numărul de exemplare de urs care pot fi vânate anual.

Femelele cu pui își părăsesc habitatul natural

Specialiștii în domeniul silviculturii și cadrele didactice de la Universitatea Transilvania au concluzionat că „pentru populaţia de urs din România nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, având în vedere că sutele de relocări efectuate s-au dovedit neeficiente, urşii maturi relocați au revenit la locul de origine sau au creat conflicte în zonele de relocare şi a trebuit să fie eliminaţi”, este una dintre concluziile studiului citat de judecătorii din Brașov în motivarea de respingere a cererii asociației pentru protecția animalelor.

Totodată, s-a mai reţinut că „densitatea foarte mare a urşilor în România provoacă numeroase pierderi în rândul puilor prin uciderea acestora de către masculi, reacţia femelelor cu pui pentru a-i proteja fiind aceea de părăsire a habitatului natural şi refugierea în culturi agricole, trupuri mici de vegetaţie forestieră, în apropierea localităţilor, unde crește riscul de conflict cu populaţia locală, iar puii cresc practic habituaţi”, potrivit sursei citate.

Masculii dominanți pun presiune constantă pe femelele cu pui

Silvicultorii care au participat la studiu au concluzionat că poate fi recoltat maximum 10% din totalul populației de urs din România fără a cauza probleme speciei.

Specialiștii au recomandat să fie vânați în special masculii dominanți, care pun o presiune constantă pe exemplarele tinere şi mai ales pe femelele cu pui, acestea recurgând la părăsirea zonelor favorabile de trai şi apropiindu-se tot mai mult de zonele locuite, pentru a evita prădarea, se arată în studiul consultat de Libertatea.

„Derogările (pentru împușcare – n.r.) se vor axa în principal asupra exemplarelor cu comportament deviat, indiferent de sex sau vârstă, în recoltarea pentru prevenţie se va încerca reducerea proporţiei de masculi, astfel încât femelele cu pui să poată să revină în habitatul natural.

Conform studiilor ştiinţifice, masculii dominanţi pun o presiune constantă pe exemplarele tinere şi mai ales pe femelele cu pui, acestea recurgând la părăsirea zonelor favorabile de trai şi apropiindu-se tot mai mult de zonele locuite, pentru a evita prădarea”, se arată în cercetare.