Mortalitatea maternă din România s-a dublat și rămâne printre cele mai ridicate din UE. Cauza: dezastrul din sistemul de sănătate

Mortalitatea maternă a crescut considerabil în România, în 2020 și 2021, perioadă care coincide cu pandemia de Covid-19.

Astfel, numărul femeilor care au murit în timpul sarcinii sau după ce au dat naștere a crescut exponențial în anul 2021, de la 32 decese în 2020 la 51 anul următor, o creștere alarmantă de 60%, arată datele INS.

Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie iar femeile din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţ şi monitorizarea adecvat a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipit sau se înrăutățește.

Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra necesității programelor integrate de acces la servicii medicale pentru gravide dar și a cele referitoare la dotarea maternităților și secțiilor de Terapie Intensivă – relatează știripesurse.ro.

România continuă să se mențină pe primele locuri în UE în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Decesul matern este decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 de zile de la terminarea sa (oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată de sarcină sau de îngrijirile pe care le-a solicitat) şi post-abortum, la 30 de zile.

Dintre cele 51 de decese, două au fost cauzate de avort iar prin risc obstetrical direct au fost 14 cazuri; cele prin risc obstetrical indirect au crescut la 35 cazuri în 2021 (19.4 la 100.000 născuți vii).

Numărul deceselor a crescut brusc: în mediul urban, de la 16.5‰ în 2020 la 31.6 la 100.000 născuţi vii în 2021, iar în rural de la 15.1 în anul 2020 la 24.5 la 100.000 născuți vii în anul 2021.

Dotarea spitalelor, dezastruoasă

Organizația Salvați Copiii România va intensifica în următoarele trei luni dotarea urgentă a secțiilor de pediatrie și neonatologie din țară: 40 de unități medicale așteaptă ventilatoare de suport respirator, pulxoximetre și ecografe performante de monitorizare a sarcinii și nou-născutului.

Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 107 unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării, cu peste 1.200 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro. Doar în 2022, Salvați Copiii a dotat peste 50 de unități medicale cu echipamente performante, asigurând supraviețuirea și tratamentul adecvat pentru cel puțin 40.000 de copii, potrivit sursei citate.

Lipsa asistenței medicale din România duce la tragedii

Mai mult, Salvați Copiii lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente performante a maternităţilor (secţii de Neonatologie, Terapie Intensivă Neonatală, Obstetrică-Ginecologie) și a spitalelor și secțiilor de pediatrie.

”Consecințele pandemiei sunt agravate de lipsa acesului la asistență medicală de specialitate și slaba dotare a multor maternități și secții de Terapie Intensivă neonatale din țară și ele duc la drame, de la mamele care mor înainte de a-și ține copilul în brațe la nou-născuți cu patologii complexe, pentru care întârzierea intervenției duce la deces. De aceea, facem un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către programul de dotare a spitalelor din România, o prioritate socială absolută” – transmite Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România:

Dintre cele 198.302 nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.