Locuitorii din Chitila și Chiajna, judeţul Ilfov, dar şi cei din Sectorul 1 al Capitalei se plâng de mirosurile greu de suportat, care se simt atât ziua, cât și noaptea, dar mai ales când bate vântul. În urma a zeci de sesizări primite, inspectorii Gărzii de Mediu au început controale la societățile comerciale care se ocupă de prelucrarea deșeurilor în zona depozitului de deşeuri Rudeni-Chiajna, închis în 2021, informează G4Media. Însă mai mulți specialiști și activiști de mediu se plâng că nu există un interes real al autorităților statului de a sancționa arderile ilegale de deșeuri.
„Vrei dimineaţa să aeriseşti, vrei să dai un copil afară, ce să respire? Unde să respire? Totul e toxic. La ce aer toxic respirăm ar trebui ca să nu mai plătim nicio taxă şi niciun impozit”, a spus o locuitoare din Chiajna, pentru G4Media.
Localnicii și inspectorii de mediu spun că mirosurile vin din zona depozitului de deşeuri Rudeni-Chiajna, închis în 2021, în apropierea căruia acum mai multe firme se ocupă cu prelucrarea deşeurilor.
Pe lângă aerul irespirabil şi praful nefiresc de gros, zeci de maşini cu gunoaie străbat în sus şi în jos drumurile pline de levigat alimentând depozitele de deşeuri, ascunse după garduri de 3-4 metri, mai informează sursa citată.
După zecile de sesizări primite de la localnici, inspectorii Gărzii de Mediu București și Ilfov au început să controleze societăţile comerciale respective.
„Am efectuat vizite pe amplasament, urmează să recepţionăm toate documentele referitoare la obligaţiile privind protecţia mediului pe care le au aceşti operatori. La finalizare vă vom comunica rezultatele acestor verificări. Persistă un miros de hidrogen sulfurat”, a declarat Viorel Tufeanu, comisar-șef Garda de Mediu Bucureşti, pentru G4Media.
Oana Neneciu, coordonator Aerlive.ro, a explicat faptul că „hidrogenul sulfurat ar trebui ars la 800 de grade în nişte condiţii speciale şi asta nu se întâmplă”. Ea a mai atras atenția că, din păcate, afirmațiile lor se bazează pe presupuneri, deoarece Garda de Mediu nu a venit până acum cu niciun raport oficial privind acest miros.
De altfel, locuitorii din Capitală și din împrejurimi se plâng încă de la începutul anului de poluare, mai ales noaptea și în weekend, chiar când traficul nu e intens.
„Fenomenul arderii deşeurilor a contribuit semnificativ la nivelul poluării. (…) Deşi noi suferim cel mai tare, nu am văzut niciun fel de reacție din partea autorităților: Garda de Mediu, Ministerul Mediului şi Primăria Bucureşti. Niciuna dintre ele nu a reacţionat”, afirma recent Oana Neneciu, pentru Libertatea.
Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu, a susținut de mai multe ori că instituțiile responsabile nici nu au interesul să sancționeze arderile de deșeuri, deoarece în ele sunt infiltrați oameni cu legătură cu această mafie. Iar din arderile ilegale se fac sume uriașe de bani.
„Clasa politică e datoare să acționeze, că există semne clare că oameni politici sunt implicați în structuri de tip mafiot care ard aceste cauciucuri. Dintr-un camion de cabluri arse ies ușor 50 – 60.000 de euro. E o problemă de securitate națională, că vorbim de patru milioane de oameni care sunt în București și în jur”, a declarat Octavian Berceanu, pentru B1 TV.
Acuzații similare a adus și consilierul local PMP Bragadiru, Teodora Desagă, într-o intervenție pentru B1 TV: „Nu trebuie să fim naivi, ci să vedem că, într-o formă sau alta, aceste arderi sunt acoperite de reprezentanți ai autorităților, că altfel nu pot să-mi explic cum de cu toții simțim această problemă și nu se găsesc vinovați niciodată. E o indignare a locuitorilor. Noi am mai făcut petiții colective și vom mai iniția un astfel de demers, că altceva, din păcate, nu avem”.