Ministrul Sănătății a creat stupoare în Europa, după ce a suspendat exportul paralel: Multe din medicamentele de pe listă NU au fost niciodată exportate. Expert european despre criza citostaticelor, în exclusivitate pentru B1TV (VIDEO)

Decizia Ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, de a suspenda timp de şase luni exportul paralel de medicamente crează stupoare la nivel european. Şi asta pentru că multe dintre medicamentele aflate pe lista respectivă,nu au fost niciodată exportate, iar cauzele pentru care ele nu se găsesc pe piaţa din România ar putea fi cu totul altele.

Într-un interviu în exclusivitate pentru B1TV, Kasper Ernest, Secretar General al Asociaţiei Europene a Companiilor Farmaceutice, a explicat care sunt beneficiile comerţului paralel de medicamente pentru pacienţii români. Datele oficiale arată că distribuţia paralelă nu crează dezechilbre pe piaţa internă, ci, dimpotrivă.

„Multe dintre problemele legate de lipsa unor medicamente nu au nimic de-a face cu comerţul paralel. Au în primul rând legătură cu anumite probleme care ţin de producţie, cu întreruperi ale producţiei în lume, dacă, de exemplu, o fabrică arde în India sau China, de cele mai multe ori o astfel de fabrică asigură aproape tot necesarul pentru piaţa europeană”, a afirmat Kasper Ernest.
Legea europeană permite comerţul paralel de medicamente. Iar situaţia din România se află în atenţia autorităţilor de la Bruxelles.

Eveniment - 14 nov, 16:18

Alexandru Rafila, despre cazul adolescentului mort de peritonită: Ca om, eu, dacă aș fi fost în locul acelui chirurg, l-aș fi operat. Nu poți să aștepți un transfer dacă situația pacientului este foarte gravă (VIDEO)

„Unele restricţii pot fi proporţionale, şi astfel legale şi acceptabile, dar ceea ce se propune acum considerăm că este o încălcare a tratatelor europene şi vom aduce această situaţie în faţa Comisiei Europene. În trecut, Comisia a spus unor state precum, de exemplu, Polonia, că ceea ce făcea nu era acceptabil şi astfel noi suntem în tribunale pentru a lupta pentru acest dosar. Am prefera să evităm să ajungem la tribunal, am prefera să ne aşezăm şi să găsim soluţii comune la această problemă”, a mai adăugat Secretarul General al EAEPC.

Distribuţia paralelă de medicamente nu creează dezechilibre pe Piaţa Internă Europeană în ceea ce priveşte aprovizionarea cu medicamente, dă asigurări expertul, şi în niciun caz nu-i dezatvantajează pe pacienţii români.

„Deseori noi luăm medicamentele care sunt în surplus, dacă, de exemplu, există o cantiate mai mare decât cea necesară dintr-un anume medicament, putem să-l trimitem în Bulgaria, sau din Germania în Finlanda”, a mai declarat Kasper Ernest.

Obligaţia principală este faţă de pacienţii români, aşa încât comerţul paralel nu ia de pe piaţă medicamente care nu se găsesc pe plan local.
„Avem în primul rând obligaţia de a aproviziona pacienţii din ţara respectivă, ceea ce înseamnă că pacienţii din România au dreptul legal de a fi serviţi primii şi respectăm mereu acest lucru. Noi nu creăm dezechilbre, ci ne asigurăm că dezechilibrele care există deja sunt corectate.

(…) Din nefericire, România este singura ţară din Europa în care nu primim rambursare şi asta este ceva ce cerem de ani de zile. Nu putem face import paralel în România pentru că nu obţinem rambursare.Toate celelalte ţări, chiar şi Bulgaria şi Polonia, în Cehia, importăm medicamente, aducem mai multe medicamente, dar în România, pentru un anume motiv, încă nu se primesc rambursări pentru importul paralel.

Este de neînţeles şi este prima acţiune pe care ar fi trebuit să o întreprindă ministrul pentru a se asigura că sunt mai multe medicamente pentru pacienţii români. Să interzici exportul de produse care oricum nu se găsesc în România nu va fi de niciun folos, nu veţi avea mai multe medicamente în România datorită acestei măsuri”, a mai spus oficialul EAEPC.

Comerţul paralel de medicamente nu este însă văzut cu ochi buni în ţara noastră.

„Este uşor să te gândeşti că, dacă lipseşte un medicament, există o penurie, poate să pară logic să spui că nu trebuie ca medicamentele să fie scoase din ţară. Dar, să zicem, de exemplu, că lipseşte laptele, nu va fi de folos dacă interzici exportul de brânză. Dacă ai nevoie de lapte, atunci trebuie să ai lapte, în acest moment, interziceţi exportul de brânză ca să aveţi lapte. Nu are niciun sens şi trebuie să găsim soluţii pentru a aduce ceea ce vă trebuie, de exemplu, medicamente oncologice, pentru că aceasta este problema pentru moment”, consideră Kasper Ernest.

Secretarul General al Asociaţiei Europene a Companiilor Farmaceutice spune că exportul paralel de medicamente aduce beneficii pentru pacienţi.

„Noi aducem mai multe produse pe piaţă, ceea ce înseamnă că sunt mai multe produse pentru pacienţi, mai ales când eradicăm lipsa unor produse, asta este foarte important şi apoi putem să aducem acele medicamente la un preţ mai bun decât se găsesc în România ceea ce înseamnă că noi creştem gradul în care oamenii îşi pot permite un medicament, deci pentru pacienţii din întreaga Europă avem două avantaje principale: accesul şi gradul în care oamenii îşi permit respectivele medicamente”, crede Kasper Ernest.

Dezbaterea creată în România se învârte în jurul unui paradox.

„Noi raportăm în fiecare zi tot ceea ce exportăm, ministrul ştie tot ce exportăm, în fiecare zi, şi cu toate acestea vin cu o listă şi multe dintre produsele de pe acea listă nici măcar nu sunt vândute pe piaţa din România. Aceasta este marea problemă”, a mai precizat oficialul EAEPC.

Acelaşi lucru este susţinut şi de specialiştii români. Cel puțin 54 de medicamente de pe lista de 172 de citostatice și imunosupresoare pentru care Ministerul Sănătății intenționează să suspende timp de şase luni exportul paralel nu au fost exportate paralel, iar cauzele pentru care ele nu se găsesc în România ar putea fi cu totul altele, afirmă Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.

„Este important să înţelegem că lipsa unor medicamente este o problemă la nivel european, exportul paralel se face în special din ţările cu venituri mari către ţări cu venitui mari, ceea ce înseamnă că majoritatea exporturilor vine din ţări ca Franţa, Marea Britanie, Germania şi nu din România.

(…) România nu este principalul furnizor de produse farmaceutice aşa că ar trebui să stăm jos şi să purtăm o discuţie bazată pe fapte în legătură cu modul în care ne putem asigura că toată lumea are acces la medicamentele necesare şi că şi pacienţii români pot beneficia de importuri”, a conchis Kasper Ernest.

Şi specialiştii români în sănătate publică susţin că proiectul de Ordin al Ministerului Sănătății nu reprezintă o soluţie la criza de medicamente.