Ministerul Afacerilor Interne propune introducerea pedeapsei cu închisoarea pentru ultraj și ultraj judiciar

Ministerul Afacerilor Interne propune Ministerului Justiției, pedepsei cu închisoarea pentru ultraj și ultraj judiciar, în contextul amendării Codului penal în vigoare, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Potrivit sursei citate, a devenit un fapt curent ca intervenția polițiștilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, "să se soldeze cu amenințări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat". La aceasta se adaugă și faptul că, în primul semestru al acestui an, numărul infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române a crescut cu peste șapte procente.

În aceste condiții, MAI propune reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul) din "faptele (…) se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate" în "faptele (…) se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate".

În ceea ce privește ultrajul judiciar, MAI propune reformularea alineatului (2) al articolului 279 astfel încât săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, să fie, de asemenea, sancționată cu "pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate".

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne solicită completări ale prevederilor infracțiunii de omor calificat.

"În cazul uciderii unui polițist, pedeapsa maximă aplicabilă în prezent este de 15 — 30 de ani, rezultată ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea de omor. Raportat strict la calitatea de polițist sau jandarm, persoană învestită cu exercițiul autorității publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detențiunii pe viață. Evidențiem faptul că în legislația penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 — art. 176 lit. g)", au precizat reprezentanții MAI.

Astfel, aceștia propun ca la alineatul (1) al articolului 189 (Omorul calificat) să se introducă o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins: ”împotriva unui judecător, procuror, polițist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții”.