Mihail Vlasov vrea să pună mâna din nou pe CCIR / Condamnat în trecut la 8 ani de închisoare inclusiv pentru delapidarea CCIR, Vlasov a ispășit numai un an și două luni (FOTO)
Mihail Vlasov, fost șef al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), încearcă să destabilizeze prin diverse tertipuri actuala conducere a Camerei, susține psnews.ro.
În 2020, Vlasov a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pentru mai multe fapte, inclusiv pentru delapidarea CCIR. Dar din pedeapsă a ispășit numai un an și două luni de închisoare. Fostul președinte CCIR a fost eliberat condiționat pe 25 noiembrie 2021, iar termenul de liberare condiționată i se împlinește după 6 ani și 10 luni, adică în septembrie 2028.
Vlasov pune bețe-n roate actualei conduceri CCIR
Mihail Vlasov a fost surprins de reporterii PS News, miercuri, 17 iulie, la Hotel Mercur din București. El a discutat cu șefii Camerelor de Comerț din Bacău, Vâlcea si Sibiu – Doru Simovici, Valentin Cismaru, Octavian Isăilă – pe care i-a instigat în a-i face plângeri actualei conduceri a CCIR:
Sursa citată mai notează că, urmare a influenței lui Vlasov asupra celor trei, camerele de Comerț și Industrie din județele Sibiu, Bacău și Valcea au anunțat, în martie, acțiuni fără precedent împotriva actualei conduceri CCIR. Cele trei Camere de Comerț acuzau atunci o devalizare estimată la aproximativ 5 milioane de euro de către un „grup infracțional organizat”.
Din 8 ani de închisoare, Vlasov a ispășit doar un an și două luni
În august 2018, Mihail Vlasov a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti de 9 ani şi 10 luni închisoare, însă în noiembrie 2020, Curtea Supremă l-a condamnat definitiv la 8 ani de detenție. Printre altele, DNA l-a acuzat de delapidarea CCIR, inclusiv prin faptul că jucase la ruletă vreo 700.000 de lei din banii instituției.
Din cei 8 ani rămași definitiv, Vlasov a executat numai un an și două luni. Judecătorii i-au scăzut din pedeapsă perioada petrecută în arest preventiv și au ținut cont de faptul că are peste 60 de ani.
Vlasov a fost eliberat condiționat pe 25 noiembrie 2021, iar termenul de liberare condiționată i se împlinește după 6 ani și 10 luni adică în septembrie 2028.
Faptele pentru care a fost condamnat Mihail Vlasov
În acest dosar, DNA îl acuzase că a întreprins demersuri pentru obţinerea unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul său, în detrimentul CCIR, instituția pe care o conducea.
„După ce a preluat conducerea CCIR, Mihail Vlasov a întreprins acţiuni astfel încât bani din bugetul instituţiei să ajungă la diverse entităţi/societăţi comerciale, în scopul sprijinirii intereselor materiale proprii sau ale unor membri de familie, prin încheierea de contracte şi convenţii. Concret, el şi-a folosit autoritatea şi influenţa faţă de inculpatele Ştefănescu, Grigorescu şi Suciu, pe care le-a determinat să semneze contracte în fals, având drept scop însuşirea şi respectiv folosirea resurselor materiale ale celor două entităţi”, au acuzat procurorii.
DNA a mai susținut că, prin contractele semnate, au fost direcţionate sume de bani sau au fost puse la dispoziţie imobile din patrimoniul CCIR şi Romexpo la preţuri derizorii, în favoarea lui Mihail Vlasov şi a unor membri de familie.
„Mihail Vlasov şi-a însuşit sume de bani din bugetul CCIR, pe care le-a cheltuit în interes propriu, după cum urmează: suma de 47.599.382,90 lei retrasă din ‘Fondul la dispoziţia biroului de conducere/Fond la dispoziţia preşedintelui’, prevăzut în bugetul CCIR, ridicată în numerar, pe bază de dispoziţii de plată către casierie; suma de 702.487,68 lei retrasă din contul bancar al CCIR, prin plăţi efectuate cu cardul către mai multe cazinouri, pentru participarea la jocuri de noroc, fără să o restituie”, au mai acuzat anchetatorii.
Mihail Vlasov şi celelalte persoane din dosar au adus astfel prejudicii patrimoniilor Camerei de Comerţ şi societăţii Romexpo de peste 54,3 milioane lei, respectiv de aproximativ 6,1 milioane lei.
Înalta Curte: Directorul Camerei de Comerț Sibiu a fost colaborator al Securității
În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție confirma printr-o decizie definitivă că Eugen Iordănescu, directorul Camerei de Comerț Sibiu, a fost colaborator al Securității, potrivit Infocultural.eu.
Eugen Iordănescu ar fi purtat numele conspirativ „Immanuel Kant” și ar fi dat note informative despre colegii de facultate.
Calitatea de colaborator al Securității fusese constatată inițial de Consiliul național de studiere a arhivelor Securității, care, potrivit publicației Turnul Sfatului, depistase note informative din perioada studenției în care acesta oferea detalii despre relațiile colegelor sale cu studenți străini, despre atitudinea acestor studenți străini despre România sau despre situații în care vreunul dintre colegii săi încerca să îl imite pe Nicolae Ceaușescu.