Campania #MeTooGarçons din Franța poate fi un pas mic pentru toți bărbații care au fost abuzați în industria divertismentului, dar cu siguranță a ating unele butoane și în restul populației căci în ultima vreme a luat amploare.
De când actorul francez Aurélien Wiik a lansat luna trecută hashtagul #MeTooGarçons (#MeTooBoys), Franța a văzut cum un nou val al mișcării #MeToo a luat amploare.
Wiik, în vârstă de 43 de ani, cunoscut mai ales pentru rolul său din serialul Netflix Jusqu’ici tout va bien, a dezvăluit că a fost victima violenței sexuale din partea agentului său și a membrilor anturajului său de la vârsta de 11 la 15 ani.
Actorul a explicat că „până la vârsta de 25 de ani, mi s-au oferit roluri în schimbul unor favoruri. Adesea încercau să mă drogheze”. El a continuat spunând că a fi abuzat „nu te face mai puțin bărbat”, înainte de a încheia cu un mesaj adresat agresorilor săi: „Nu vă temeți, va veni și rândul vostru. Știți cine sunteți. Băieții din cinematografie se trezesc”.
Actorul a declarat că a fost inspirat de munca actriței Judith Godrèche, care a scris în Le Monde despre relația abuzivă cu regizorul Benoît Jacquot și despre abuzurile pe care le-a suferit din partea cineastului Jacques Doillon.
Se pare că și discursul lui Godrèche la cea de-a 49-a ceremonie a premiilor César a reprezentat un moment de referință. După ce a fost vârful de lance al mișcării franceze #MeToo, actrița a rostit o pledoarie împotriva violenței sexuale împotriva femeilor din industria cinematografică.
La rândul său, Wiik a încurajat bărbații, actori și non-actori deopotrivă, să vorbească. În câteva zile, s-a născut o nouă mișcare de eliberare a vocii masculine, cu sute de relatări de agresiuni sexuale și violuri publicate online.
„Am fost molestat sexual de un văr cu care mă vedeam în fiecare vară.”; „De când aveam 9 ani și până la 15 ani, am fost abuzat de tatăl meu vitreg.”; „Medicul de familie m-a molestat când aveam 16 ani.”; „Prima dată, eram prea mic pentru a înțelege că ceea ce făcea bona mea nu era normal. Prima dată, aveam șapte ani. A durat un an. Era protejat și toată lumea mințea pentru el.”
Și coregraful și dansatorul francez Yanis Marshall a denunțat recent acțiunile coregrafului Bruno Vandelli, coregraful emisiunii PopStar. El a povestit pentru publicația franceză Le Parisien că Vandelli „și-a apăsat membrul pe spatele meu în timpul lecțiilor pe care mi le-a dat și mi-a cerut să-i sărut organul sexual înainte de a mă saluta”.
Campania #MeTooGarçons a inspirat, de asemenea, personalități publice, precum Andy Kerbrat, deputat LFI (La France Insoumise), care s-a exprimat și el.
„Am fost abuzat de la vârsta de trei-patru ani de un prădător, care între timp a murit, așa că nu există nicio posibilitate de a face dreptate”, a scris el pe X, urmat de hashtag-ul #Metoogarçons. „Nu ne vindecăm, ci ne reparăm. Împreună.”
Într-un interviu pentru BFMTV, Kerbrat a declarat: „Dacă nu ar fi fost prima mărturie a lui Aurélien Wiik, nu știu dacă aș fi fost în stare să vorbesc”.
Au existat plângeri recente de hărțuire și agresiune sexuală din partea actorului Francis Renaud împotriva celebrului scenarist și regizor André Téchiné (My Favourite Season, Wild Reeds).
Actorul în vârstă de 56 de ani, care a jucat în mai multe filme ale lui Olivier Marchal, a postat o fotografie cu o plângere depusă împotriva lui Téchiné și a directorului de distribuție Gérard Moulévrier.
Trei infracțiuni sunt menționate împotriva cineaștilor: „hărțuire sexuală”, „amenințări cu moartea” și „agresiune sexuală”.
#MeTooGarçons l-a inspirat și pe directorul de casting Stéphane Gaillard, care a lansat un e-mail – [email protected] – pentru bărbații victime ale abuzurilor sexuale.
„Băieții din industria cinematografică vorbesc. Dacă ai fost o victimă, poți să-ți spui povestea în anonimat total”, a scris el pe Instagram.
Bărbații au ieșit deja în față în cadrul campaniei #MeToo pentru a depune mărturie despre agresiuni sexuale, precum Anthony Rapp și Brendan Fraser.
Aceste mărturii rămân mai puțin frecvente în comparație cu cele feminine, în parte din cauza tabuurilor încă prevalente legate de virilitate și a rușinii legate de stereotipurile societății. Cu toate acestea, se fac progrese – atât în industria cinematografică, cât și în afara acestei bule disfuncționale.
Femeile sunt în continuare mult mai expuse la astfel de violențe. Potrivit unui studiu din 2021, 17% dintre femei au fost abuzate sexual de un „non-partener”, comparativ cu 3% dintre bărbați.