Mesajul „Trianon 100”, pictat în doliu într-o staţie de autobuz din București. Ce semnifică graffiti-ul
În staţia de autobuz „Arcul de Triumf”, din Capitală, un graffiti cu mesajul „Trianon 100”, pe fond de doliu, a apărut peste noapte.
Desenul a fost observat la primele ore ale dimineții, însă autorii sunt necunoscuți, lângă graffiti fiind observate doar inițialele „E.R.A.”.
100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, la Versailles
Data de 4 iunie 2020 a marcat 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, unul dintre acordurile care au pus punct primului Război Mondial.
Tratatul, semnat între puterile învingătoare şi Regatul Ungariei, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar și stat învins în urma războiului, stabilea noile frontiere ale Ungariei cu vecinii săi:Austria,Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor(stat devenit ulteriorIugoslavia),RomâniaşiCehoslovacia.
În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi: Republica Slovacia şi, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, aTransilvanieişi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Tot în cadrul dictatului, s-a consfințit internațional unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Acest tratat era doar unul dintre cele care au urmat Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920), întâlnire ce avea ca misiune reglementarea problemelor postbelice ale Europei și stabilirea unei noi ordini politice și teritoriale.
Mesajul Ungariei cu ocazia centenarului semnării Tratatului de Pace de la Trianon
Cu ocaziacentenarului, Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cancelaria Prim-ministrului Ungariei, a declarat că țara sa a fost obligată să semneze acest dictat de pace, pierzând astfel două treimi din țară.
„Un maghiar dintrei s-a trezit dincolo de graniţă, fără să se fi mutat de acasă. Ne aplecăm capul în faţa victimelor maghiare ale secolului pecare l-am lăsat în urmă, ne gândim la toţi cei care au fostexecutaţi, întemniţaţi sau ruinaţi pentru că au fost maghiari. Negândim la cei care, în secolul care a trecut, au trebuit să-şijertfească viaţa din iubire pentru patrie, pentru că în aceşti 100de ani ataşamentul faţă de patrie a păstrat ţara şi nu pe cei careau rămas credincioşi patriei”, a declarat ministrul, conform agenției de presă maghiare, menționând și că, an de an, data de 4 iunie este „zi de doliu national”.
CCR, sesizată deKlaus Iohanniscu privire laLegea pentru declararea zilei de 4 iunieZiua Tratatului de la Trianon
Președintele României,Klaus Iohannis.a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru declararea zilei de 4 iunieZiua Tratatului de la Trianon, considerând că scopul legii în cauză ”nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.
Mai mult, s-a precizat faptul că legea adoptată de Parlament ”contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separației puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», ale dispozițiilor constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum și celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitateaerga omnesa deciziilor Curții Constituționale”.
Șeful statului a atacat laCCRși articolul referitor la arborarea drapelului României în ziua de 4 iunie, precizând că acest lucru nu se înscrie în norma legală existent.