Mesajul lui CTP cu ocazia împlinirii a 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. „Istețime, ascuțime, logică”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a postat, pe Facebook, duminică, un mesaj cu ocazia împlinirii a 174 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu.

Mesajul lui CTP

„Eminescu, în percepția comună, înseamnă pesimism, tristețe, melancolie, romantism. Nicidecum umor, ironie, satiră, sarcasm, atribuite, în Pantheonul literaturii române, lui Caragiale. Așa și este, dacă vorbim de poezia și proza eminesciană. Dacă, însă, întreprindere foarte rară, citești miile de pagini de publicistică ale gazetarului Mihai Eminescu, sau scrisorile lui, descoperi surprinzătoare și nu puține perle de satiră și umor”, a scris jurnalistul, conform Adevărul.

Externe - 06 nov, 10:05

CTP, după victoria lui Trump: „Atât de mult îl detest pe acest ins și ce reprezintă el, încât…”

Acesta afirmă că pentru a face oamenii să râdă este necesar si fii intelligent, calitate pe care Eminescu o avea cu desăvârșire.

„În genul liric, poți să fii un mare scriitor, dar nu e obligatoriu să fii și foarte inteligent. Ba chiar, dimpotrivă, cum spunea Maiorescu: „Frumoasele arte, și poezia mai întâi, sunt repaosul inteligenței”. Dar ca să faci să râdă oameni inteligenți, e musai să fii inteligent. Eminescu, marele poet, fantastul, este dublat de un logician, un raționalist intens, de felul marelui poet, fantastului Edgar Allan Poe, spiritul său pereche. Un exemplu emblematic:

în „Epigonii”, Eminescu spune: „Văd poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de miere”. În receptarea acestui vers, se sare peste fagure și se reține mierea – limba română e dulce ca mierea”, mai scrie CTP în postare.

Calitățile lui Eminescu

Jurnalistul mai precizează care sunt unele dintre calitățile cu care Eminescu era înzestrat și cu ajutorul cărora realiza marile opere, „istețime, ascuțime, logică”.

„De altfel, între cele 2980 de cuvinte folosite de Eminescu în totalul de 3853 de versuri pe care le-a scris, adjectivul cu frecvența cea mai mare este chiar acesta, „dulce”. Mierea e dulce, aurie, limpede, curgătoare – de ajuns, nu, pentru o limbă? Nu. Eminescu spune și fagure. Fagurele este o rețea celulară alcătuită din prisme hexagonale. Folosind acest cuvânt, Eminescu transmite ideea de structură a limbii române, de organizare compactă, pe care hexagonul, figură matematică regulată de mare forță ordonatoare, o semnifică. Structura de ceară a fagurelui se umple cu miere. O viziune structuralistă, ținând de știință, nu doar frumoasă…

Istețime, ascuțime, logică, iată uneltele cu care Eminescu, pe mine, unul, mă face să surâd, să zâmbesc sau să râd cu hohote.

„Un ziar nou a apărut cu numele de Bacăul. E de prisos a spune locul unde a apărut. Oricine poate să-l găsească”. (1876, Curierul de Iași)
Ca să înțelegi astăzi gluma, trebuie să știi ce înseamnă „bacău”, în afară de numele orașului. Expresia „a-ți găsi bacăul”, răspândită în secolul XIX, înseamnă a da de bucluc, a o păți (cu cineva). Căci bacău vine din cuvântul maghiar bakó = călău. Aici, umorul izvorăște din cultura lingvistică excepțională a lui Eminescu.

Despre propria-i operă, poetul scrie într-o epistolă către Ioan Slavici: „Ceea ce-i original în ea, nu-i bun, ce-i bun, nu-i original”.

Vorba asta de duh, eu o știu atribuită matematicianului Grigore Moisil, care ar fi spus-o unui doctorand. Eminescu însă, și-o aplică lui însuși, este un eiron, capabil de autoironie, într-o lume ticsită de alazoni – impostori fanfaroni”, a mai scris CTP.

Cristian Tudor Popescu încheie mesajul printr-o întrebare adresată Inteligenței Arficiale.

„În una dintre ultimele scrisori adresate Veronicăi Micle, Eminescu spunea că poezia a fost „creația sa de tinerețe”, și că, „proză este ce voi scrie de-acum încolo”. Iată o întrebare pentru Inteligența Artificială: cum ar fi arătat proza lui Mihai Eminescu, dacă ar fi trăit și ar fi fost sănătos destulă vreme?”, a mai menționat jurnalistul.

174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut în 15 ianuarie 1850, la Botoșani, și a fost al șaptelea dintre cei 11 copii al lui Gheorghe și Raluca Eminovici.

Primul său poem a fost publicat la vârsta de 16 ani, iar după trei ani a plecat să studieze la Viena. El a făcut parte din societatea literară Junimea și a lucrat ca redactor la ziarul Partidului Conservator, „Timpul”.

Cea mai cunoscută poezie din literatura română este „Luceafărul”, care a fost publicată în 1833.