Medicul Valeriu Gheorghiță: „Nu trebuie să fie un factor de distanţare socială gestul de a-ţi pune o mască atunci când relaţionezi cu altă persoană. Avem transmitere accelerată”

Medicul infecționist de la Spitalul Militar,Valeriu Gheorghiță susține că este foarte important cum purtăm masca de protecție și unde.

Acesta mai spune că ar trebui să o purtăm chiar și atunci când vorbim cu cineva pentru a rămâne sănătoși.

„Mesajul nostru rămâne acela de a extinde cât se poate de mult purtarea măştii, indiferent că suntem în spaţii închise sau nu, ori de câte ori ieşim din casă trebuie să folosim masca de protecţie corect, care să acopere şi nasul şi gura. Este important să reţinem aspectul legat de faptul că aceste măşti sunt de unică folosinţă, iar o mască mototolită, o mască pe care o punem în geantă, în buzunar şi o refolosim nu mai este o mască care să ne ofere un nivel de protecţie corespunzător. Lăsând la o parte rolul măştii de protecţie, care este indiscutabil, este important să fim atenţi şi cu celelalte măsuri de prevenţie, cum ar fi menţinerea unei distanţe fizice de cel puţin un metru faţă de persoanele din jurul nostru, să evităm să stăm foarte mult timp în spaţii închise şi aglomerate, unde sunt alte persoane, să avem grijă la igiena mâinilor. Este foarte important să ne spălăm dacă avem acces la apă şi săpun sau la soluţii dezinfectante mai ales după ce ieşim dintr-un mijloc de transport în comun, cum este de pildă metroul, care este foarte aglomerat şi unde punem mâna pe toate acele bare de sprijin. Este important să evităm zonele supraaglomerate, să ne decalăm programul de la serviciu dacă putem şi cei care sunt cunoscuţi cu boli cronice sau persoanele vârstnice să stea acasă, să muncească de acasă şi să stea cât mai mult timp în casă”, a explicat medicul.

Masca nu trebuie să fie un factor de distanțare

„Nu trebuie să reprezinte un factor de distanţare socială gestul de a-ţi pune o mască atunci când relaţionezi cu altă persoană, când stai de vorbă. Trebuie să înţelegem că în momentul de faţă vorbim despre o pandemie, vorbim despre o transmitere accelerată a acestei infecţii în comunitate şi că involuntar persoanele pot să fie purtătoare ale acestui virus şi să transmită la contacţii lor. Cred că este o măsură care trebuie luată şi extinsă din prudenţă, care să nu trădeze şi să nu creeze animozităţi între persoane sau care să creeze o serie de bariere de comunicare. Trebuie să încercăm să fim înaintea epidemiei cu toate aceste măsuri şi să nu mai fim cu un pas în urmă, aşa cum suntem în momentul de faţă. Pentru că, din păcate, noi reacţionăm practic la o situaţie dată şi nu avem o conduită preventivă cum ar trebuie de fapt să avem, tocmai pentru a nu ajunge în situaţia în care suntem la acest moment” a mai adăugat medicul infecționist, conform Agerpres.

Cum sunt tratați pacienții

”Ultima variantă a protocolului naţional de tratatament presupune includerea în lista de medicamente, o serie de dovezi care stau la baza recomandărilor actuale şi vorbim de terapia antivirală la care vorbim de o serie de alte medicamente antivirale, dar şi medicamente care au un alt tip de mecanism de acţiune.

Mă refer la corticoterapie, terapia anticoagulantă, terapia imunomodulatoare care blochează acţiunea moleculelor responsabile de agravarea răspunsului inflamator. Nu în ultimul rând vorbim de utilitatea şi rolul plasmei congelate care provine de la pacientul aflat în stare de convalescenţă după infecţia cu SARS-CoV-2.

În momentul în care decidem în urma evaluării medicale izolarea pacientului la domiciliu sau într-o altă facilitate în afara spitalului, aceşti pacienţi, teoretic, nu îndeplinesc factorii de risc într-o formă severă. Ei necesită o evaluare medicală zilnică de către medicul de familie sau de către un medic responsabil pentru această problemă şi nu au untratamentdirect activ pentru infecţia cu SARS-CoV-2. Practic ei rămân cu terapie simptomatică şi atunci când starea generală şi medicală se schimbă, vor fi reevaluaţi, aduşi în spital, reevaluaţi şi se va decida conduita terapeutică.

Punând în balanţă riscurile şi beneficiile, întotdeauna primează beneficiile acestui tip de tratament, ţinând cont că vorbim de cazuri severe, critice, care ajung în Terapie Intensivă. Noi putem urmări corect pacienţii şi putem să gestionăm eventualele efecte adverse care apar. Nu există un tratament fără efecte adverse. Important este ca acestea să fie corect monitorizate” a mai precizat acesta, la Antena 3.