Un studiu care a apărut în spațiul public cu privire la cât plastic ingerăm din consumul de alimente a produs îngrijorare în toată lumea.
Conform concluziilor studiului realizat de cercetătorii italieni, mâncăm echivalentul în plastic al unui card bancar pe săptămână.
Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, a explicat dacă e sau nu adevărat acest studiu și la ce riscuri suntem expuși.
„Da, există un top și nu e făcut de mine, făcut de cercetători internaționali. Într-adevăr, s-a demonstrat că peștele și fructele de mare conțin microplastic, pentru că noi aruncăm în apele mărilor și oceanelor aceste particule. Dacă acum câțiva ani de zile vorbeam de micro-plastic, acum putem vorbi de nano-plastic. Nano particulele de plastic sunt particule atât de mici încât au fost identificate în sângele subiecților umani, lucru care ne pune pe gânduri pentru că nu știm cu exactitate care vor fi efectele acestor nano particule de plastic. Se pare că ele favorizează inflamația vaselor de sânge și apariția cheagurilor de sânge, cu riscul de apariție a accidentelor vasculare cerebrale.
Și ceea ce este mai important de spus este că plasticul în sine este un disrupter endocrin, adică se comportă ca o substanță care poate mima hormoni, ceea ce va duce la apariția unor tulburări în dezvoltarea copiilor și adolescenților, cu o menstruație precoce, cu pubertate precoce, iar la persoanele adulte poate să determine și să favorizeze apariția unor forme de cancer, în special cancer de sân, cancer de colul de risc sau cancer de prostată”, a explicat dr. Radu Ţincu pentru Antena 3 CNN.
Radu Țincu spune că ar trebui să încercăm să reducem cât mai mult utilizarea plasticului în alimentația noastră.
„În primul rând ar trebui să existe anumite reglementări. Individual e foarte dificil. Ar trebui să încercăm să reducem cât mai mult utilizarea plasticului în alimentația noastră, adică utilizarea tuturor acelor obiecte de depozitare din plastic, să le evităm pentru că ele vor duce la eliberarea unor particule de plastic.
„De asemenea, va trebui la un moment dat să se stabilească cum pentru pesticide există norme acceptate de expunere a mediului înconjurător, așa va trebuie să fie și pentru plastic. Faptul că în România a început recirculare a plasticului și vedem că au apărut acele aparate pentru recirculare reprezintă un prim pas și este extrem de important să nu mai aruncăm PET-urile în mediu pentru că durează aproximativ 100 de ani ca acestea să fie degradate și să le ducem la aceste centre de reciclare”, a mai precizat medicul.