Cunoscutul medic specialist Mihai Craiu a oferit detalii într-o postare pe Facebook despre virusul care a pus pe jar autoritățile sanitare.
„Virusul a fost descris în 2001 de către dr Bernadette van den Hoogen la copii răciți din Olanda, deși el exista de multă vreme. Se estimează că el s-a desprins dintr-o familie de virusuri similare ce infectează păsările acum aproximativ 400 de ani.”
De ce pare hMPV mai prezent acum?
Deși în ultimele zile au apărut rapoarte despre creșterea numărului de cazuri de infectare cu hMPV, în special în Asia, medicul subliniază că nu este nimic ieșit din comun.
„Pentru majoritatea pediatrilor nu a fost nicio surpriză! În multe țări asiatice s-a observat o creștere a numărului de cazuri de infectare cu hMPV la copiii cu vârstă sub 14 ani și la seniori sau la cei cu imunodeficiență. Dar cam atât! Să ne uităm întâi la ce este cunoscut, înainte de a genera alte mesaje foarte alarmiste.”
El adaugă că virusul a fost studiat intens de-a lungul anilor, inclusiv în România. În 2012, Dr. Craiu și echipa sa au publicat o cercetare despre virusurile respiratorii care cauzează spitalizări la copii, iar hMPV era deja pe listă.
„Cel mai frecvent identificați, la acel moment, au fost VSR (virusul sincițial respirator), hMPV și adenovirus.”
Dr. Craiu pune percepția că asistăm la o creștere alarmantă doar pe seama progreselor în diagnosticare, datorate moștenirii pandemiei COVID-19.
„Probabil ne-am speriat din cauza faptului că ACUM știm că există acest >, pentru că putem testa PCR-multiplex, în timp real, un număr extrem mare de persoane. Aceste teste PCR-multiplex pot identifica rapid peste 20 de virusuri și bacterii din secrețiile nazale ale unui bolnav.”
Această capacitate crescută de testare face ca infecțiile cu hMPV, care înainte treceau neobservate, să fie acum raportate mai frecvent.
Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, hMPV nu este o amenințare gravă:
„Este o simplă răceală pentru persoanele adulte sănătoase sau pentru copiii mai mari. Poate ceva mai zgomotoasă în 2025 decât în alți ani, dar cam atât.”
Totuși, infecția poate fi mai problematică pentru copiii mici, vârstnici și persoanele cu sistemul imunitar slăbit.
În ceea ce privește tratamentul, Dr. Craiu recomandă măsuri simple și eficiente:
„Soluția? Avem răbdare, luăm antitermice și ne hidratăm bine. Dacă e rău în continuare după 2-3 zile, mergem la medic. Și nu dăm și altora boala! Adică respectăm eticheta tusei, ne izolăm câteva zile și spălăm bine mâinile.”