Medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, atrage atenția că ‘vaccinul anti-COVID nu este un glonț magic, care va rezolva pandemia’: Așteptările sunt total nerealiste
Peste 170 de vaccinuri candidate împotrivă SARS-CoV-2 sunt în curs de desfăsurare. Șapte dintre ele se află în a treia și ultima fază a studiilor clinice. Totuși, Doctorul Marius Geantă, președintele și co-fondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină, spune că nu ar trebui să ne punem toate speranțele în dezvoltarea unui vaccin.
„Se vorbește despre vaccin că despre un glonț magic, care va rezolvă pandemia. Așteptările sunt total nerealiste”, a spus Marius Geantă.
Doctorul Marius Geantă: Asteptările privind vaccinul anti-Covid, nerealiste
„Am remarcat că de foarte multe ori, în spațiul public, se vorbește despre vaccin că despre un glonț magic, o armă absolută, care în momentul în care va fi disponibilă, va rezolvă pandemia și noi vom reveni la ceea ce făceam în ianuarie 2020. Eu cred că aceste așteptări sunt total nerealiste”, spune medicul Marius Genată pentru Ziare.com.
Potrivit acestuia, vaccinul poate să aibă două direcții, și anume fie evitarea formelor ușoare de boală, fie evitarea formelor medii și grave de boală.
„Dacă mă întrebați pe mine, obiectivul ar trebui să fie reducerea numărului de cazuri grave, pentru că din punct de vedere al sistemului de sănătate și al riscului individual, este ceea ce ne interesează”, spune Marius Geantă.
În ultimii 25 de ani, au fost aprobate numai 7 vaccinuri care au fost dezvoltate de la zero
Medicul amintește si de faptul că în ultimul sfert de secol, în lumea au fost aprobate doar 7 vaccinuri dezvoltate de la zero, așa cum este și cazul vaccinului anti-Covid. Astfel, șansele că acesta să apară într-adevăr pe piață într-un an sunt extrem de mici.
„Deci, va dați seamă ce performanță ar fi să avem aprobate unul sau mai multe vaccinuri împotrivă SARS-CoV-2 într-un timp scurt, de un an, doi, trei, dezvoltate de la zero”, adaugă Marius Geantă.
Întrebat despre condițiile necesare că un vaccin să fie administrat unui număr atât de mare de oameni în scurt timp, Marius Geantă spune că, din punct de vedere logistic, ar putea reprezenta o provocare.
„Vaccinul este un produs biologic, deci se obține folosind biotehnologia și, că orice proteină… Să va dau un exemplu. Un ou e compus din foarte multe proteine. Dacă îl fierbem trei minute, are o anumită consistență, patru minute, o consistență și mai mare, cinci, șase, și așa mai departe. Asta se întâmplă dacă vaccinurile nu sunt păstrate în condiții care vor fi definite. Sunt anumite condiții de umiditate, de temperatură, ultraviolete, iar aceste condiții trebuie păstrate pe tot traseul, adică din unitatea de producție, transportul, depozitarea, apoi depinde unde va fi făcută vaccinarea, transportul la medicul de familie sau într-un centru de vaccinare, la persoană respectivă acasă. Provocarea această logistică este extrem de importantă mai ales când vorbim despre numere foarte mari, adică probabil zeci de mii de persoane care trebuie vaccinate în fiecare luna, sau poate chiar mai mult. Asta este cu adevărat o provocare pentru că, repet, vorbim despre un produs biologic, care este mult mai sensibil decât un produs obținut prin sinteză chimică, cum ar fi aspirina”, explică Marius Geantă.
1.629 cazuri noi de COVID-19 și 42 de decese în 24 de ore, în România
Grupul de Comunicare Strategică anunță, vineri, că în ultimele 24 de ore, la nivelul întregii țări, au fost confirmate 1.629 de noi infectări cu SARS-CoV-2, cu zece mai puține ca ieri. În același intervalu, 24-25 septembrie, ora 13.00, au fost prelucrate 25.494 de teste.
Amintim că miercuri a fost înregistrat un nou record negativ – 1.767 de noi cazuri de îmbolnăvire, întregistrate într-o singură zi.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 600 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. 508 de pacienți cu coronavirus sunt internați, în acest moment, în secțiile de ATI din România.
De asemenea, au fost înregistrate 42 de decese în rândul persoanelor diagnosticate cu COVID-19.
Distribuția cazurilor noi de COVID-19, per județe, arată în felul următor: Alba43, Arad39, Argeș14, Bacău102, Bihor23, Bistrița-Năsăud16, Botoșani16, Brașov63, Brăial28, Buzău18, Caraș-Severin17, Călărași9, Cluj58, Constanța66, Covasna 12, Dâmbovița35, Dolj34, Galați46, Giurgiu17, Gorj22, Harghita15, Hunedoara17, Ialomița14, Iași78, Ilfov92, Maramureș25, Mehedinți39, Mureș18, Neamț32, Olt10, Prahova87, Satu Mare14, Sălaj17, Sibiu22, Suceava51, Teleorman43, Timiș65, Tulcea13, Vaslui31, Vâlcea53, Vrancea. Capitala are, așadar,210 cazuri noi.