Un nou studiu arată că două treimi din aportul caloric al adolescenților provine din alimentele ultraprocesate. Consumul acestor alimente provine mai ales în rândul persoanelor din medii defavorizate, al celor de etnie albă și al adolescenților mai tineri.
Alimentele ultraprocesate sunt realizate din substanțe industriale și conțin aditivi precum conservanți, îndulcitori, coloranți, arome și emulgatori. Deși variază, acestea pot avea niveluri mai ridicate de zaharuri adăugate, grăsimi saturate și sodiu, precum și mai puține fibre, proteine și nutrienți, potrivit adevărul.ro.
Aceste tipuri de alimente sunt unul dintre principalii factori care determină apariția unor boli precum obezitatea, diabetul de tip 2 și cancerul, a declarat Universitatea din Cambridge.
Unul dintre autorii studiului, Dr. Zoi Toumpakari, din Bristol, a declarat că speră ca descoperirile să contribuie la elaborarea unor politici mai eficiente de combatere a efectelor negative ale consumului de alimente ultraprocesate în rândul tinerilor și a efectelor în lanț pe care acestea le au asupra sănătății publice.
„Modelele și practicile alimentare ale adolescenților sunt influențate de mulți factori, inclusiv mediul lor de acasă, marketingul la care sunt expuși și influența prietenilor și colegilor lor. Dar adolescența este, de asemenea, o perioadă importantă din viața noastră în care comportamentele încep să devină înrădăcinate”, a explicat dr. Yanaina Chavez-Ugalde, de la Medical Research Council (MRC) Epidemiology Unit de la Universitatea din Cambridge.
Pe lista alimentelor ultraprocesate se află pâinea feliată de la supermarket, alimentele semi-preparate, cerealele, prăjiturile, chipsurile sau alte snacks-uri.
Dr. Chavez-Ugalde a adăugat: „Din constatările noastre reiese clar că alimentele ultraprocesate constituie majoritatea dietelor adolescenților, iar consumul lor este la un nivel mult mai ridicat decât ar fi ideal, având în vedere potențialele lor efecte negative asupra sănătății.”
Dr. Esther van Sluijs, de asemenea din unitatea MRC, a declarat: „Alimentele ultraprocesate oferă soluții convenabile și adesea mai ieftine familiilor cu venituri reduse și cu timp limitat, dar, din păcate, multe dintre aceste alimente oferă și o valoare nutritivă slabă. Acest lucru ar putea contribui la inegalitățile în materie de sănătate pe care le vedem apărând în copilărie și adolescență.”
Dr. Zoi Toumpakari, de la Centre for Exercise, Nutrition and Health Sciences din cadrul Universității din Bristol, a adăugat: „Constatările noastre sugerează că disparitățile în consumul de alimente ultraprocesate nu se datorează doar alegerilor individuale”